Page 2 - Bunul_Econom_1901_41
P. 2

Pag.  2                                           BUNUL  ECONOM                                                      Nr,  41

         regelui,  principele  Albany;  sora lui, Vic­   Alipirea Bulgariei la Rusia?  «In­     bine  coacerea  cucuruzului  în  ţinuturile
         toria,  văduva  împărăteasă  a  Germaniei,  formation»  din  Viena  publică  o  ştire  munţilor  şi  peste tot a cucuruzelor târzii.
         şi  fratele  seu  Alfred,  principe  de Saxa-  foarte  gravă  din  Sofia,  anume  că  s’ar  Roada  e  mijlocie  în  Ungaria,  ear in
         Koburg-Gotha.                              fi  pregătind  în  capitala  Bulgariei  o  lo­  Ardeal  slabă.
                                                    vitură  de  stat  cu  scop  de  a  alipi  Bul­   O  parte  a  cartofilor  s’a  scos,  altă
              Sârbia  şi  Rusia.  Din  Viena  se    garia  la  Rusia.  Toţi  oficerii  bulgari,  se  parte  se  scoate  acum.  Roadă  mijlocie,
         scrie  că  în  cercurile  oficiale  de  acolo   zice  că  fac  parte  din  conspiraţie.  Mai  în  unele  părţi  bună:  în  Ardeal  şi  în
         a  produs  o  impresie  foarte  neplăcută   mulţi  oficeri  înalţi  au  declarat  chiar  în  părţile  nordice  ale  ţerii mulţi  cartofi au
         cel  mai  nou  discurs  pe  care  regele   public,  că  sunt  pentru  alipire.  Dealt-  putrezit.                 *
         Serbiei  l-a  ţinut  la  Niş.              mintrelea  cei  cu  aplecare  pentru Rusia,      Desvoltarea  curechelo*  este  numai
                                                    foarte  număroşi,  lucrează  pe  faţă  şi  ţin
              Regele Alexandru, adresându-se pri­                                              în  parte  îndestulitoare.
                                                    consfătuiri  la  consulul  rusesc,  care  li-a
         marului  a  declarat,  că  e  o  fericire pen­                                              Cânepa  este  deja  topită.  Roada
                                                    pus  la  îndemână  o  sală  a  consulatului.   cânepii  de  sămânţă  este  îndestulitoare.
         tru  el,  că  i-a  fost  dat  să  se  alipească
         la  politica  puternicei  Rusie.  Austro-   Ştirea  răspândită  de  «Information»  e        Culesul  tutunului  s’a  făcut;  în  u-
                                                    foarte  gravă,  dar  nu  e  tocmai  aşa  de   nele  locuri  recolta  e  peste  aşteptare
         Ungaria  trebue să înţeleagă  aceste vorbe
                                                    neaşteptată.                                bună.
         ale  suveranului  Sârbiei,  ca  o  manifesta­
         ţie  contra-austriacâ,  în  vreme-ce  până                                                  Recolta  napilor  de  zâhar  şi  de
         acum  Serbia  se  îndrepta  tot  după-cum                                              nutreţ  este  mijlocie;  în  unele  locuri
                                                                Ştiri  agricole.
         se  cârmuia  din  Viena.                                                               napii  au  rămas  mici.  Pentru  scosul  şi
                                                                                                duşul  napilor  de  zăhar  a  fost  timp pri-
                                                         Din  raportul  publicat  de  ministe­
                                                                                                incios.
              Colonia  engleză  Cap  e  în  plină  rul  de  agricultură  la  1  Oct.  a.  c.  dăm
                                                                                                     Cosirea  din  urmă  a  trifoaielor  şi
         răscoală.  Ştiri  sosite  din Bruxella spun,  şi  noi  următoarele:  în  jumătatea a doua
                                                                                               luţernei  a  isbutit  bine.  Cele  din  nou
         că  întreagă  colonia  Capului  e răsculată.  a  lunei  Sept.  timpul  a fost  uscat şi cald
                                                                                               otâvite  şi  cele  clăite  stau  bine.  Trifo­
         Mai  mult  de  20.000  Olandezi  au  prins  în  întreagă  ţara.  In  urma  timpului  pri-
                                                                                               iul  de  sămânţă  se  treeră.  Roada  cam
         armele  şi  au  trecut  pe  partea  Burilor.  incios  lucrările  economice  la ordinea zi­
                                                                                               slabă.  In  Ardeal otava  e  îndestulitoare
         Intr’aeeea  s’a  proclamat  starea  de  ase­  lei  au  înaintat  bine,  totuşi  din  eausa
                                                                                               şi  cu  chipul  acesta  se  suplineşte  lipsa
         diu  în  toată  colonia,  ceea-ce  dovedeşte  uscăciunii  prea  mari  în  multe locuri să-
                                                                                               de  fân.
         că lucrurile  merg  rău  pe partea Angliei.  menăturile  de  toamnă  nu  s’au  putut
                                                                                                    Timpul  călduros  din  ultimele  zile
              Pe  când  se  întâmplă  acestea,  Kit-  face,  ear  cele  făcute  nu  au răsărit.  Să-
                                                                                               a  influenţat  în  mod  favorabil  coacerea
         chener  lasă  se  fie  împuşcaţi  coman­   menăturile timpurii  stau  bine. Ploaia  era
                                                                                               strugurilor.  Roada  lor  este  mulţămi-
         danţii  buri,  cari  îi  cad  în  mâni.  Aşa  dorită  pretutindenea.
                                                                                               toare.
         d.  e.  a  fost  împuşcat  în  Middluburg       Sămănăturile  de răpită  în  cea mai       Recolta  poamelor  tomnatice  şi ier­
         comandantul  bur  Lotter,  ear  după  ei   mare  parte  se  desvoaltă  bine.  In  unele   natice  în  general este mijlocie sau slabă.
         un  oficer  tinăr  al  lui.  A mai  fost prins   locuri  sunt  atacate  de  omide.                        *
         şi  comandantul  bur  Scheeper.                 Culesul cucuruzului e aproape gata.        In  România  după  ştirile  cele  mai

                                                    Timpul  călduros  din  Sept.  a  înrîurit  noue  calitatea  cucuruzului  este  bună în

                                                         —  Da Manea şi cu Nicolae unde-s?     a  juca  pe  loc.  Atrase  atenţia  lui Vasile
                   F O I Ţ A                                                                   vizitiu.
                                                         —  I-am  trimis  pe  drum  înainte
                                                    să  ne  dea  de  veste,  când  o  auzi  ceva.   —  Care  e  acolo?  strigă  Vasile.
                 IN D U R ARE                       Uite,...  eacă  vine.                           Nici  un  răspuns.

                       —  NUVELĂ  —                      -—  Aici  Nicolae!                         Caii  se  apropiau scurtându-şi pasul,
                                                                                               şi  sforăind.
                                                         George  şi  cu  Codâu  trec  drumul.
                                                                                                    —  Care  e  acolo  mă?  strigă  din
                       (Urmare  şi  fine.)               —  Nu  se  poate,  moş  Şerbane;
                                                                                               nou  Vasile.
              —  Să  fii  gata  deseară,  Irino.  Viu   inima-’mi  spune  că  o să sosească acum.   George  se  făcu  că  mormăeşte  ca
        în  fundu  grădinei  se  te  iau...  Mă  duc     —  Ia  tăceţi!  strigă  Codău,  cu    un  om  beat.  La  cinci  paşi  de  el,  caii
        la  moş  Şerban.                            urechea  lipită  de  pământ.  Aud  tropot   se  opriră;  ear  George  sări  de-odată
                            *                       de  cai  în  depărtare!
                           * *                                                                 drept  în  picioare  apucându-i  de zăbale.
              —  Aici  Sandule!                          Toţi  vîrîţi,  care  prin  tufiş,  care    De-odată  Serban  si  ceialalti-  năvă-
                                                                                                               )
                                                                                                                       >
                                                                                                                                >
          '  —  Ai  venit  de  mult,  Şerbane?      prin  şanţul  de  lângă  drum,  stau,  ca   lese,  încunjurând  trăsura.
              —  Stau  de  cu  seară  aici.         chinuiţi  de  friguri,  cu  gura  crăpată  şi   Cuconu  Ieni  care  dormea  în  tră­
              —  Da  George  unde-i?                cu  urechile  aţintite  spre  sgomotul  de   sură,  torcându-şi  firul  de  aur  al  planu­
              —  E  ascuns  în  tufişul  de  dincolo   tropot,  care  creştea  din  ce  în  ce  mai   rilor  lui,  se  văzu  de-odată  încunjurat
        de  drum  cu  Dumitru  şi  Codâu.           tare.                                      din  toate  părţile.  Voi  se  pună  mâna
              —  Trebue  se  fie  aproape  miezul        George  eşi  din  şanţ  tîrmdu-se  pe  pe  carabina  de  lângă  el,  dar’  Codău
        nopţii,  Şerbane.  Numai  de  nu  s’ar  în­  brânci,  şi  se  culcă  de-a  curmezişul  apucându-i  de  braţ  îi  pâralizâ  ori  ce
        şela  George.                               în  mijlocul  drumului  mare.              mişcare.
              —:  El  mi-a  spus  că  nu  se  poate,     Ca  la  vr’o  douăzeci  de  paşi,  caii    —  Cine  sunteţi?.,.  Ce  voiţi?...
        trebue ’ să  vie  astă  seară.              simţind  că  e  cineva  în  drum,  începură  strigă  restit  cuconu  Ieni.
   1   2   3   4   5   6   7