Page 3 - Bunul_Econom_1901_41
P. 3

Nr.  41                                 _________ BUNUL  ECONOM                              ■  '   '  ■■   _________ Pag-  3

         toate  privinţele  şi  roada  bogată.  Grâul  culă)  coaja  nu  i-o  putem  freca  cu  de­  aşa,  că  luăm  un  blid,  punem  în  el  pă­
         sămânat  din  vreme  şi  răsărit  deja,  a  getele.                                    mânt  umed,  alegem  din  grăunţele  me­
         fost  ţinut  în  loc  din  lipsa  de  ploaie.                  *                      nite  spre  sămănăre  100  bucăţi,  pe  cari
         Rapiţei  îi  merge  bine.  Lucrările  de        Ceva  despre  pregătirea  sg mentei.   le  punem  în  acest  pământ,  şi  aşezăm
         toamnă  se  fac  cu  anevoinţă  din  causa   E  de   lipsă  ca  bucatele  (cerealele)   blidul  la  un  loc  undee  soare, ear iarna
         secetei.  Preţurile  grâului  au  scăzut  în   noastre  înainte  de  sămănăre să le  cură­  dacă  d.  e.  facem  această  probă  cu  se­
         măsură  însemnată.                         ţim  de  toate  gozurile  şi  sămânţele  de   minţe  de  orz,  cucuruz  etc.,  atunci  îl
              In  Rusia  roada  grâului  este  pre­  burueni.  La  sâvîrşirea  acestei  lucrări   aşezăm  în  apropierea  cuptorului  Peste
                                                                                                vre-o  câteva  zile  cercetând  aceste  se­
         ţuită  la  141.375.000  hect.,  adecă  cu  ne  stau  în  ajutor  ciurul  şi  treerul.
         vr’o  12  milioane  hlt.  mai  slabă  decât     De  sine  înţeles  că grânele  noastre   minţe  vom  observa  încolţirea  lor.  A-
        în  1900.                                   desăvîrşit  numai  atunci  vor  fi  curăţite   tunci  vom  număra  câte  seminţe  au  în­
                                                                                               colţit  din  cele  100  puse  pe  probă.
              In  Germania  roada  slabă  a  grâu­  de  ori  şi  ce  sămenţe  străine,  dacă  şi
        lui  va  fi  oare-Cum  suplinită  prin  bogă­  ţărinile,  agri,  ni-i  pregătim  bine  spre   Dacă  aflăm  că  90—95  au  încolţit,  a-
        ţia  cartofilor  •                          acest  scop.  Intr’acest  scop  e  mai  în­  tunci  sămânţa  e  foarte  bună şi  o putem
                                                                                               sămăna  fără  grije,  dacă  însă  au încolţit
              In  Anglia  schimbările  de  timp fru­  semnat:  dacă  îndată  după  ducerea     numai  70—75  de  grăunţe,  atunci  să­
        mos  şi  de  ploaie  au  fost  prielnice  lu­  clăilor  de  pe  pământuri,  miriştile  se   mânţa  e  rea.  Dacă  totuşi  am  fi  siliţi
        crărilor  câmpului.                         ară  uşor,  ca  prin  aceasta  sămănţele
                                                    buruenilor  -— venind  în  atingere  cu    să  sămănăm  din  astfel  de  seminţe,  a-
              America  de  nord  va  trimite  în  a-                                           tunci  e  bine  să  sămănăm  cu  y4  mai
                                                    aer  şi  umezală  —  să  încolţască  cât
        nul  acesta  măsuri  mari  de  grâu.                                                   mult,  de e. in  loc de 8 ferdele 10 ferdele.
                                                    mai  îngrabă;  prin  aceasta  gm  ajunge
             Republica  Argentinâ  va  avea  o
                                                    că  ele  cu  prilejul  arăturei  a  doua  să    Dacă  voim  să  avem  grâu  cu  preţ,
        roadă  foarte  bogată.
                                                    nimicesc  cu  totul.                       recerinţa  principală  e  că  în  acelea  să
              Din  aceste  cause  preţurile  grâului                                           nu  fie  tăciune;  e  drept  că  maşina  de
                                                         Se  întâmplă  foarte  multor  eco­
        în  principalele  tîrguri  străine  sunt  cât
                                                    nomi  că  ei  sunt  siliţi  a  sămăna  nu   treerat  îl  alege,  dar  noi  trebue  să  stă­
        se  poate  de  puţin  încurajatoare.                                                   ruim  ca  deloc  să  nu  prăsim  tăciune  în
                                                    grăunţe  din  holda-i  proprie,  ci  altele
                                                    cumpărate  sau primite  în  schimb.  In    holdele  noastre.
                  A g r ic u l t u r a              astfel  de  caşuri  e  foarte  bine  dacă  el   E drept, că semânţa tăciunelui şi vân­
                                                    înainte  de  sămănăre  să convinge  singur  tul  o  poate  aduce  din  holda  vecinului,
                Din  foi  streine.                  despre  puterea  de  încolţire  a  astorfel  dacă  aceăa  e  tăciunoasă,  ba  chiar  şi
                                                    de  grăunţe.  E  mai  bine  a  să  sămăna  noi  o  putem  duce  deodată  cu  gunoiul,
                       După  „N.  L.“               grăunţe  de  1—2  ani,  dar’  dacă  grăun­  dacă  în  acesta  au  fost putrezite paie cu
                                                    ţele  nu  snt  din  propriul  nostru  rod,  şi  tăciune;  noi  însă  cu  toate  acestea  tre­
                      (Urmare  şi  fine).           astfel  nu  le  ştim  vîrsta,  trebue  mai  în-  bue  să  ne  ferim  de  a  prăsi  în  holdele
             Cartofii  sunt  atunci  copţi  în  de  tâiu  să  ne  convingem,  că  dacă  noi  sâ-  noastre,  ceea-ce  ne  şi  este  cu  putinţă.
        ajuns,  când  cotoarele  lor  în  timp  nor­  mănâm  astfel  de seminţe,  câte  % răsar.    Pentru  a  ne  apăra  contra  tăciu­
        mal  se  usucă  şi  de  pe  cartof  (tuber-      Despre  aceasta  ne  putem convinge   nelui  se  recomandă  ca  fiecare  econom


             —  Noi  suntem! îi răspunse Şerban  slabi  de  fire,  începură  să  tremure,  gân-     Şerban  îşi  luă  faţa  între  mâni  şi
        cu  ton  hotărît.  Voim  dreptate!         dindu-se  la  grozăvia  ce-au  săvîrşit,  căzu  mototol  în  şanţ.
             Cuconu Ieni,  îngrozit,  voi  să scape,   Priveau  nedumeriţi  şi  îngroziţi  în  jurul   Sandu  şi  ceilalţi  începură  a  se
        sbâtându-se  în  mânile  lui  Codău  şi    lor,  neştiind  încotro  să  fugă.          îndepărta  de  drum,  furişindu-se  prin
                                                        —  Ce  ne facem  acum,  Şerbane?...
        strigând  vizitiului  se  dea  biciu  cailor.                                          tufiş  spre  pădure.  Fiecare  apuca  înco­
                                                   unde  ne  ducem?...  Doamne  iartă-ne!  .
        Vizitiu  încercă,  dar’  Sandu  se  repezi                                             tro  îl duceau  picioarele,  întrebându-se
                                                        Numai  Codău,  flăcăul  cel  voinic
        spre  capra  trăsurii  şi  apucându-1  de                                              cu  groază  la  fiecare  moment:  Acu  ce
                                                   şi  singuratic  plecă  liniştit  spre  bordeiu
        guleru  sumanului,  îl  rostogoli  în  şanţu                                           mă  fac  eu?..  Unde  mă  duc?  . . . .
                                                   lui  din  sat,  cu  toporu  pe  umăr.
        de  lângă  drum.
                                                        Moş  Şerban  cu  faţa  îmbătrânită          George dispăruse deja înspre poarta
             Cuconu  Ieni  se  sbătea  desperat;   încă  cu  o  vieaţă  de  om,  să  lăsă  să  se   satului.  Incunjură  satul,  furişându-se  pe
        mai  făcu  o  ultimă încercare, dar’ o lovi­  odihnească  în  şanţu  din  marginea  dru­  din  deal,  şi  ajunse  în  dreapta  grădinii
        tură  groaznică  de  pumn  aplicată  de    mului.  Simţea  că  i-se  tăie  picioarele.   unde  îl  aştepta  Irina.
        Codău  la  tâmplă  îl  ameţi  de  tot.  La
                                                   I-se  părea  că  o  să-’şi  dea  aici  ultima    —  Aici,  George!,  strigă  ea.
        lumina  stelelor,  se  zări  tăişul  unui  to­  lui  suflare.
        por,  fulgerând  deasupra  trăsurei  .  .  .    Cu  genunchii  răzimaţi  de  malul          —  Eşi  IrinoL.  Sc  fugim!
             George  dădu  drumul  cailor,  care   şanţului,  cu  faţa  întoarsă  înspre  răsărit   Irina  cu  o  păreche  de  desagi  în
        o  porniră  în  trapul  cel  mare  înspre   şi  cu  mânile  întinse  cătră  cer  să  ruga:  mână,  sări  pârleazu  prin  fundu grădinii.
        poarta  satului  .......................................  Indurare  Doamne!.. Iartă-ne!.. N’am   Amândoi  o  luară,  tăcuţi,  spre  zarea
                                                                                               dealului.
                                                   voit  să  facem  moarte  de  om...  A  fost
             Vasile  vizitiu,  furişindu-se  încet  mai  presus  de  răbdarea  noastră!..  Tu      —   Priveşte,  George!  arătă  Irina.
        din  şanţ,  se  făcu  nevăzut  .  .  .  .  .   care  ştii  dreptatea  sfântă, nu ne urgisi!..  Uite,  ard  stogurile  cu  fân  de  lângă
             Sandu,  Dumitru  şi  Niculae,  mai    Indurare!..  Iartă-ne  .  .  .  .  .  .  .  .  sălcii!....
   1   2   3   4   5   6   7   8