Page 4 - Bunul_Econom_1901_41
P. 4

Pag.  4 _________ 1           ________ _ _ __ :     BUNUL  ECONOM                                                    Nr.  41

           să-şi  pregătească  grăunţele  ce  le  sa-  sare,  ce  e  drept  îndată,  dar  colţişorul  milor  se  numără:  curăţirea  crengilor
           mănâ,  dacă  se  poate  în  fiecare  an  In  numai  cu  greu  poate  străbate  în  afară  uscate  şi  peste  tot  a  celor  de  prisos,
           modul  următor :                           de  pământ  şi  dacă  şi  străbate rădăcina,  înlăturarea vlâstarilor din jurul trunchiului
                La  un  hl.  de  grâu  luăm  180  gr.  ea  s’a  nutrit  până  aci  din  însuşi  gră­ şi  înlăturarea  scoarţei  u scateşia  muş­
           peatrâ  vânătă,  adecă  la  5  hl.  1  klgr.   untele,  nu  poate  străbate  prin  pămân­  chiului.  Curăţirea  ar  trebui  să  se  facă
           Pisăm  peatra  vânătă  mărunt  şi  apoi  o  tul  uscat  spre  a-şi  lua  hrană  şi  astfel  în  fiecare  an  sau  cel  puţin  la  trei  ani
           topim  într’un  vas  în  apă  caldă.  Punem  piere;  e  bine  deci  ca  numai  atunci  sâ  odată.
           sâmânţa  într’o  putină  sau  cadă,  vărsăm  sămânăm  sămânţa,  când  pământul  e           Pomii  necurăţiţi  ani  de  arîndul
           peste  ea  atâta  apă,  până-ce  o acopere;  câtuşi  de  puţin  umed,  sau  sunt  pros­  încep  să  tânjească şi să  producă treptat
           apoi  vărsăm  peste  ea  apa  în  care  se   pecte  de  ploaie.                       roade  tot  mai  mici  şi  mai  puţine.
           află  topită  peatra  vânătă  şi  apoi  mes­    Sămănăturile  deasemenea  trebue           Răritul crengilor  se face  înlăturând
           tecăm  bine  cu  o  lopată  de  lemn,  aşa  îngrijite,  îndeosebi  trebue  curăţite  de   toate crengile  uscate  cum  şi  o  parte
           ca  această  materie  se  atingă pe  fiecare  ori-şi-ce  burueni.  Să  plivim  primăvara   din  cele  prea  îngrămădite  şi  încâlcite,
           pe  toate  părţile.                        din  ele  macul  sălbatec, rapiţa  sălbatică,   nu  mai  puţin  cele  ce  ar  fi  crescut
                In  această  argăseală ne lăsăm grâul   polemida  etc.  şi aceasta din  două căuşe.   înspre  mijlocul  pomului. Tăiatul  se  face
                                                      Stîrpite  trebuesc  buruenile  prima-dată-   cu  firezul,  şi  anume  a  ramurilor  mai
           8—10  ore,  în  timpul  acesta  prin  me-
                                                      pentru  motivul,  că  şi  ele  se  nutresc   groase  cu  firezul  obicinuit,  ear’  a  ra­
          stecare  îl  întoarcem  de  mai  multe-ori                                             murilor  mai  subţiri  cu  firezul  de  altoit.
          şi  cu  o  sită  sau  corfă  rea  luăm  toate   din  pământ  şi  astfel materiile nutritoare   După  tăiat  urmează  netezitul  care  se
          grăunţele  seci  şi  seminţele  de  burueni   ale  pământului  saeă  mai  repede.  A   face  cu  cosorul.  Atât  firezul  cât  şi. co-
          ce  iasă  la  suprafaţă;  după 8 sau 10 ore   doua-oară  trebue  buruenile  stîrpite,  de-   sorul  trebue  sâ fie  bine agerite,  Pentru
          slobozim  apa  din  cadă  şi  semeqţa  în­  oare-ce  numai  atunci  ne  putem aştepta   a  preîntimpina  desbinarea  şi  sfăşiarea
          tinsă  pe  rogojină  sau  altceva  o  uscăm   să  avem  grâu,  orz  etc.  fără  goz  şi  bu­  trunchiului  cu  prilejul  tăierii  ramurilor
          şi  apoi  o  sâmânăm.                       rueni  şi  astfel  el va fi  cu  mai mare preţ.
                                                                                                 groase,  acelea  se  taie  mai  întâiu  pe la
               Fiecare  econom  însă  numai  atâta                                   Rodie ă.
                                                                                                 mijloc  şi  după  aceea de  lângă trunchiu.
          grâu  sâ  şi-l  pregătească  asttel  deodată,
                                                                                                 Tăeturile  trebue  făcute costiş,  şi  tocmai
          cât  cel  mult  în  cele  două  zile  urmă­              P O M Ă R   I T               acolo  unde  ramura  ese  din  trunchiu
          toare  îl  poate  sâmena  şi  din  astfel  de
                                                                                                 sau  din  altă  ramură,  ca  cu  chipul
          grâu  argăsit,  pe fiecare  juger de pământ            Toamna în  grădină.
                                                                                                 acesta  să  nu  rămână  teşitură,    ear’
          sâ  se  samene  cu  20  1.  mai  mult  ca de             (Curăţitul  pomilor.)
                                                                                                 apa  să  se  poată  scurge  cu  desă­
          obiceiu.                                         Curăţitul  pomilor  este  o  lucrare
                                                                                                 vârşire;  pentru-că,  întrând  prin  rană
               Nu  e  bine  a  se  sămăna  astfel  de  neapărat  trebuincioasă  şi  timpul  cel   în  trunchiu  şi  băltuindu-se  prin  el,  pri-
          seminţe  atunci,  când  vara  a  fost  de tot  mai  potrivit  pentru  săvârşirea  acestei   cinueşte  putrezirea  şi istovirea  pomului.
          secetoasă  şi  dacă  chiar  şi  toamna  e  lucrări  este  toamna  târziu,  când  alte       Deodată cu tăierea  ramurilor uscate
          asemenea,  nu  pentru-că  sâmânţa  astfel  lucrări s’au  mai  împuţinat  şi  astfel  eco­  şi  de  prisos  din  coroana  pomului,  se
          pregătită  a  supt  multă  umezală şi  dacă  nomii  au  destul  timp  liber.           înlătură  şi  aşa  numiţii  pueţi,  ce  dau
          o  sămânăm  în  pământ  de  tot uscat, râ-       Intre  lucrările  de  curăţire  ale  po-  din  trunchiu  tocmai acolo  unde  el  este
                                                                                                 în  atingere  cu  pământul,  cum  şi  toţi
               In  vale,  spre  sălcii,  stogurile  cu  ceafărul,  fermecător  de  luminos.  Aşezat   cei-ce  s’ar  fi  ivit  pe  trunchiu,  de  jos
          fen,  încolţite  de  para  focului,  păreau  la pământ cu spatele  răzimat de trunchiul   şi  până  unde  se  începe  coroâna.
          ca  nişte  monştri  uriaşi  cari  rînjeau  cu   unui  stejar,  îşi  cânta  din  trişca  lui  cu   Goaja  uscată  şi  muşchii  încă  îi
          guri  de  foc,  ear  din  vîrful  lor  nori  dor,  care  pe  zi  ce  mergea,  creştea  tot   pricinuesc  pomului  multe  neajunsuri.
          negri  de  fum se încolătăceau înspăimân­  mai  mare:  dorul  de  Irina.                    Sub  coaja  uscată  şi  la  adăpostul
          tător  ca  nişte  balauri,  pierzându-se  în     Păsărelele,  învioşate  de  primele  muşchilor  se  încuibează  sumedenie  de
          văzduh  ...........................................  raze  ale  soarelui,  sburau  din  creangă  vermi  şi  insecte, cari  îndată  ce  să  des-

               Se  crăpa  de  ziuă.  Lumina  paşnică   în  creangă,  ducendu-se  cu  ciripitul  lor  primăvărează  rod  frunza,  florile  şi  fac
          a  zorilor  alunga  din  ce  în  ce  mai  de­  drăgălaş  şi fraged, ear’  pajiştea  înverzită  pagube  adesea  foarte  mari.
          parte  în  văzduh  ventul  cel  rău,  de­  presărată  cu  rouă, sclipea  în  bătaia  ra­    Muşchii  de  altă  parte  îşi  trag
          monul  ce  chinuise  în  noaptea  aceea    zelor  ca  o  mantie  cusută  cu  pietri  hrana  din  coaja pomilor  şi  prin  aceasta
          toată  valea satului. Iar pe zarea  dealului   scumpe. Se anunţă  o  zi aşa  de frumoasă!  ei  devin  o  mare  pacoste  pentru  ei.
          despre  sat,  George  şi  Irina,  cu  desagii   Era  atâta săninătate şi linişte în  natură!  Pentru  curăţirea  cojii  uscate  sunt
          la  spate  şi  cu  tot  .ce  aveau  mai  bun,                                          anumite  răzuitori  ieftine,  ear’  pentru
                                                                                      P.  B.     curăţirea  muşchilor  sunt  perii  de  sîrmă
          pe  ei,  dispăreau  ca  două  năluci.  .  .
                                                                                                 sau  de  drot.  Muşchiul  trebue  curătit
                                                                                                                                       >
                                                                                                şi  de  pe  crengile  cele  mai  subţiri,  pe
                                                                                                care  s’ar  fi  încuibat.
               Lumina  zorilor  năvălea  din  ce  în
                                                                                                      Toate  curâţiturile  de  pe  pomi:
          ce  mai  tare,  înseninând  toată  valea.
                                                                                                crengi,  coaje  şi  muşchi  trebue  adunate
               Ionel  ciobănelu,  care  stătuse  toată                                          cu  îngrijire  şi  arse,  pentru-că,  lăsate
          noaptea  cu  oile  la  păscut,  privia  cu                                            sub  pomi,  vermii  şi  insectele  îşi  caută
          sfinţenie  când  zorile  tainice,  când  lu-                                           din  nou  adăpost  şi  se  sporesc.
   1   2   3   4   5   6   7   8