Page 1 - Bunul_Econom_1901_42
P. 1
Anul II. Orăştie, 12/25 Octomvrie 1901. Nr. 42
Spaimă de ruină. apoi IttxuL cel nespus de mare ce îl nou: Omule bun, muncitorule Române’
bagă-’ţi în inimă şi în minte hotarîrea,
fac mari si mici, si zice:
„începând cu palatul regesc cel nou a, cruţa m fiecare zi ceva, ear’ risipa
din Buda şi cu noul parlament, până şi luxul a le ţinea departe de cămi
In foile ungureşti din Pesta e un
jos la castel şi cârcimă, 'pretutindeni nul teu!
vuet neobicînuit, un glas de spaimă,
simţim fala umflată si facere de datorii. Atunci pe noi ne va feri D-zeu
care strigă uşuraticilor şi risipitorilor: 4 > •
„Statul ca şi singuraticii, îşi dau totdeauna a ajunge se ne văetăm de
Opriţi-vă de pe povârniş, că ne pu
silinţa se se arate m ai mult decât ce se vaetă azi ziarele ungureşti: de
tem trezi cu toţii într’o prăpastie de-o fi
ceea-ce sunt! Fiecare cheltueşte mai bancroturi private şi publice, cari pe
vai si scrîsnirea dinţilor.
>
)
J
mult decât are, face prin urmare da lângă că sunt o nenorocire, sunt şi o
Vuetul şi vaetul vine din uşura
torii din lipsă, ori din pasiune. ruşine pe capul poporului in sînul
tica umblare a conducătorilor dela mai
„Zidirile funcţiunilor publice şi lo căruia vin înainte!
multe bănci şi corporaţiuni ungureşti,
cuinţele private sunt aranjate cu lux.
cu averea publicului încredinţată lor.
Articolii de modă se aduc pe conturi Ceti ti si învetati.
După alte bancroturi de mai nainte, 9 * * y
scumpe! Jubilăm şi banchetâm, facem
zilele acestea a urmat bancrotarea
carnaval şi băi, cheltuim pentru cai, Nici un om nu e atât de învăţat
unei mari bănci din oraşul Şopron:
cărţi de joc, facem alegeri de deputaţi ca se nu mai aibă de înveţat câte ceva
s’a perdut capitalul de 480.000 cor., fon
cu musică şi cu şampaniă, apoi ne în ale sale. La economi încă e prea
dul de reservă de 300.000 cor., şi
despărţim de lumea aceasta, dacă nu adevărată această vorbă. Ştiinţa desco
hârtii de valoare de 300.000 cor., deci
putem fugi la America". pere zi de zi câte ceva nou în ale
peste un milion cor! Cum? Aşa, că în
Şi numita foaie zice mai departe, economiei, şi fiecare econom, chiar din
fruntea băncii stăteau oameni fără
că nu se pot introduce alte moravuri cei cu stiintă mare în ale economiei,
suflet şi fără omenie, cari au făcut fel
decât prin revenirea la vechea simpli are mereu de înveţat şi de probat
şi fel de mişelii cu averea băncii. Fiind
citate, prin păstrare, prin mărginirea ceva nou
oameni cam fără averi, îşi dădeau lor
la numai cât ne e de lipsă, prin a nu Economii noştri români, se nu se
şi pretenilor lor împrumuturi de sute
urma pe cei avuţi, a nu peţrece dacă supere dacă le spunem, că nici ei nu
de mii, fără destulă chezeşie, ear’ sim
nu sunt bani, a nu face sport dacă nu le ştiu încă toate, ba foarte multe din
ţind perderile la bancă, au început a
e timp, —• căci cheltuirea peste pute marile descoperiri ale ştiinţei în eco
scrie fals (mincinos) în cărţi, până acum
rile cuiva, lăudăroşia cu titluri şi pre nomie, lor le sunt cu totul necunoscute.
li-s’a înfundat de tot şi au dat-o de
dicate, nu duce decât la înglodarea în De aceea bine fac dacă se silesc a
mal.
datorii şi la cădere finală. învăţa şi ei tot mai mult din ce li-să
O altă bancă ungurească din Odor-
Iacă o voce ce se apropie mult propovedueşte prin cărţi şi foi eco
heiu, bancrotează acum, cu un capital de adevăr, care vrea se toarne apă nomice, căci precum să plăteşte ştiinţa
de 378.000 cor., şi depuneri de 1 mi rece pe înferbântatele capete a lumii de bine în alţi râmi de vieaţă, tot aşa
lion şi jumătate cor.! Tot pentru reuta- azi care risipeşte de pîrăe, ear’ dacă bine plătitoare este ea pentru cel-ce
tea celor din fruntea ei.
nu mai are de unde risipi, şi e pus şi-o agoniseşte şi în ale economiei. De
Episcopia reformată ardeleană, avend cumva risipitorul în o slujbă aproape vei vedea în zece locuri scris ceva
epitrop de fostul ministru Bânffy, a bă de avere streină, jâfueşte din aceea, şi despre aceeaşi lucrare economică, chiar
gat o sumă mare de bani în acţiuni vin nenorocirile peste sute de familii. despre simplul arat, ceteşte tot, că în
de-ale unei societăţi din Pesta, si a Mulţumim lui Dumnezeu că la trebare de nu te vei alege cu o în
perdut deja 430.000 cor. din acelea, băncile' noastre româneşti nu s’au sim văţătură nouă, pe care aplicându-o să-’ţi
âşa că biserica reformată (ungurească) ţit astfel de stări primejdioase, ci peste dee răsplată sporindu-ţi venitele , eco
din Ardeal, făcându-’şi budgetul pentru tot sunt conduse de oameni cu inimă nomiei. Şi de această sporire avem azi
anul viitor, prevede o perdere (deficit) pentru binele băncii însăşi, şi prin asta neapărată trebuinţă, pentru-că, pe cum
numai pentru acest an de 85.000 cor. pentru binele celor interesaţi la aceste vedem peste tot locul, cu înmulţirea
Foaia «Bud. Hirlap» din Pesta, bănci. oamenilor, curţile, grădinile şi peste tot
înşirând toate aceste nenorociri, începe încolo la singuratici, durere, se moşiile mereu se restrîng. Din moşiile
a bate gânduri mai bune în capul ce vede încuibându-se luxul cel neertat întregi de odinioară s’au făcut jumătăţi,
titorilor sei, arătându-le la ce îi va şi lipsa simţământului de cruţare. din jumătăţi pătrare şi din aceste fâşii
duce uşurătatea în umblarea cu averile, Am zis repeţit, şi o zicem de de pământ. Sunt mulţi cari şi acum
