Page 1 - Bunul_Econom_1901_42
P. 1

Anul  II.                                    Orăştie,  12/25  Octomvrie  1901.                                     Nr.  42





















         Spaimă de  ruină.                         apoi  IttxuL  cel  nespus  de  mare  ce  îl   nou:  Omule  bun,  muncitorule  Române’
                                                                                              bagă-’ţi  în  inimă  şi  în  minte  hotarîrea,
                                                   fac  mari  si  mici,  si  zice:
                                                        „începând  cu palatul  regesc cel nou   a, cruţa  m  fiecare  zi  ceva,  ear’  risipa
                                                   din  Buda  şi  cu  noul  parlament,  până   şi  luxul  a  le  ţinea  departe  de  cămi­
            In  foile  ungureşti  din  Pesta  e  un
                                                  jos  la  castel  şi  cârcimă,  'pretutindeni   nul  teu!
       vuet  neobicînuit,  un  glas  de  spaimă,
                                                   simţim  fala  umflată  si  facere  de  datorii.  Atunci  pe  noi  ne  va  feri  D-zeu
       care  strigă  uşuraticilor  şi  risipitorilor:   4               >   •
                                                        „Statul  ca  şi  singuraticii,  îşi  dau   totdeauna  a  ajunge  se  ne  văetăm  de
       Opriţi-vă  de  pe  povârniş,  că  ne  pu­
                                                   silinţa  se  se  arate  m ai  mult  decât  ce  se  vaetă  azi  ziarele  ungureşti:  de
       tem trezi  cu  toţii  într’o  prăpastie  de-o  fi
                                                   ceea-ce  sunt!  Fiecare  cheltueşte  mai   bancroturi  private  şi  publice,  cari  pe
       vai  si  scrîsnirea  dinţilor.
           >
                            )
                 J
                                                   mult  decât  are,  face  prin  urmare  da­  lângă  că  sunt  o  nenorocire,  sunt  şi  o
            Vuetul  şi  vaetul  vine  din  uşura­
                                                   torii  din  lipsă,  ori  din  pasiune.     ruşine  pe  capul    poporului   in  sînul
       tica  umblare  a  conducătorilor  dela  mai
                                                        „Zidirile  funcţiunilor  publice  şi  lo­  căruia  vin  înainte!
       multe  bănci  şi  corporaţiuni  ungureşti,
                                                   cuinţele  private  sunt  aranjate  cu  lux.
       cu  averea  publicului  încredinţată  lor.
                                                   Articolii  de  modă  se  aduc  pe  conturi       Ceti ti  si  învetati.
            După  alte bancroturi de  mai nainte,                                                          9   *            *   y
                                                  scumpe!  Jubilăm  şi  banchetâm,  facem
       zilele   acestea   a  urmat   bancrotarea
                                                  carnaval  şi  băi,  cheltuim  pentru  cai,       Nici  un  om  nu  e  atât  de  învăţat
       unei  mari  bănci  din  oraşul  Şopron:
                                                  cărţi  de  joc,  facem  alegeri  de  deputaţi   ca  se  nu  mai  aibă  de  înveţat  câte  ceva
       s’a  perdut capitalul de  480.000 cor., fon­
                                                  cu  musică  şi  cu  şampaniă,  apoi  ne     în  ale  sale.  La  economi  încă  e  prea
       dul  de  reservă  de  300.000  cor.,  şi
                                                  despărţim  de  lumea  aceasta,  dacă  nu    adevărată  această  vorbă.  Ştiinţa  desco­
       hârtii  de  valoare  de  300.000  cor.,  deci
                                                  putem  fugi  la  America".                  pere  zi  de  zi  câte  ceva  nou  în  ale
       peste  un  milion  cor!  Cum?  Aşa,  că  în
                                                        Şi  numita  foaie  zice  mai  departe,   economiei,  şi  fiecare  econom,  chiar  din
       fruntea   băncii  stăteau  oameni  fără
                                                  că  nu  se  pot  introduce  alte  moravuri   cei  cu  stiintă  mare  în  ale  economiei,
       suflet  şi  fără  omenie,  cari  au  făcut  fel
                                                  decât  prin  revenirea  la  vechea  simpli­  are  mereu  de  înveţat  şi  de  probat
       şi  fel  de  mişelii  cu  averea băncii.  Fiind
                                                  citate,  prin  păstrare,  prin  mărginirea   ceva  nou
       oameni  cam  fără  averi,  îşi  dădeau  lor
                                                  la  numai  cât  ne  e  de  lipsă,  prin  a  nu   Economii  noştri  români,  se  nu  se
       şi  pretenilor  lor  împrumuturi  de  sute
                                                  urma  pe  cei  avuţi,  a  nu  peţrece  dacă   supere  dacă  le  spunem,  că  nici  ei  nu
       de  mii,  fără  destulă  chezeşie,  ear’  sim­
                                                  nu  sunt  bani,  a  nu  face  sport  dacă  nu   le  ştiu  încă  toate,  ba  foarte  multe  din
       ţind  perderile  la  bancă,  au  început  a
                                                  e  timp,  —•  căci  cheltuirea  peste  pute­  marile  descoperiri  ale  ştiinţei  în  eco­
       scrie  fals  (mincinos)  în  cărţi, până acum
                                                  rile  cuiva,  lăudăroşia  cu  titluri  şi  pre­  nomie,  lor  le  sunt  cu  totul  necunoscute.
      li-s’a  înfundat  de  tot  şi  au  dat-o  de
                                                  dicate,  nu  duce  decât  la  înglodarea  în   De  aceea  bine  fac  dacă  se  silesc  a
      mal.
                                                  datorii  şi  la  cădere  finală.            învăţa  şi  ei  tot  mai  mult  din  ce  li-să
         O  altă  bancă  ungurească din  Odor-
                                                       Iacă  o  voce  ce  se  apropie  mult   propovedueşte  prin  cărţi  şi  foi  eco­
      heiu,  bancrotează  acum,  cu  un  capital   de  adevăr,  care  vrea  se  toarne  apă   nomice,  căci  precum  să  plăteşte  ştiinţa
      de  378.000  cor.,  şi  depuneri  de  1  mi­  rece  pe  înferbântatele  capete  a lumii de   bine  în  alţi  râmi  de  vieaţă,  tot  aşa
      lion  şi  jumătate  cor.!  Tot  pentru  reuta-   azi  care  risipeşte  de  pîrăe,  ear’  dacă   bine  plătitoare  este  ea  pentru  cel-ce
      tea  celor  din  fruntea  ei.
                                                  nu  mai  are  de  unde  risipi,  şi  e  pus  şi-o  agoniseşte  şi  în  ale  economiei.  De
          Episcopia reformată  ardeleană, avend   cumva  risipitorul  în  o  slujbă  aproape   vei  vedea  în  zece  locuri  scris  ceva
      epitrop  de  fostul  ministru  Bânffy,  a  bă­  de  avere  streină,  jâfueşte  din  aceea,  şi   despre  aceeaşi  lucrare  economică,  chiar
      gat  o  sumă  mare  de  bani  în  acţiuni   vin  nenorocirile  peste  sute  de  familii.  despre  simplul  arat,  ceteşte  tot,  că  în­
      de-ale  unei  societăţi  din  Pesta,  si  a      Mulţumim     lui  Dumnezeu  că  la     trebare  de  nu  te  vei  alege  cu  o  în­
      perdut  deja  430.000  cor.  din  acelea,   băncile'  noastre  româneşti  nu  s’au  sim­  văţătură  nouă,  pe care  aplicându-o  să-’ţi
      âşa  că  biserica  reformată  (ungurească)   ţit  astfel  de  stări  primejdioase,  ci  peste   dee  răsplată  sporindu-ţi  venitele  , eco­
      din  Ardeal,  făcându-’şi  budgetul  pentru   tot  sunt  conduse  de  oameni  cu  inimă   nomiei.  Şi  de  această  sporire  avem  azi
      anul  viitor,  prevede  o  perdere  (deficit)   pentru  binele  băncii  însăşi,  şi  prin  asta   neapărată  trebuinţă,  pentru-că,  pe  cum
      numai  pentru  acest  an  de  85.000  cor.  pentru  binele  celor  interesaţi  la  aceste   vedem  peste  tot  locul,  cu  înmulţirea
           Foaia  «Bud.  Hirlap»  din  Pesta,     bănci.                                      oamenilor,  curţile,  grădinile  şi  peste  tot
      înşirând  toate  aceste  nenorociri,  începe     încolo  la   singuratici,  durere,  se   moşiile  mereu  se  restrîng.  Din  moşiile
      a  bate  gânduri  mai  bune  în  capul  ce­  vede  încuibându-se  luxul  cel  neertat  întregi  de  odinioară  s’au  făcut  jumătăţi,
      titorilor  sei,  arătându-le  la  ce  îi  va   şi  lipsa  simţământului  de  cruţare.   din  jumătăţi  pătrare  şi  din  aceste  fâşii
      duce  uşurătatea  în  umblarea  cu  averile,     Am  zis    repeţit,  şi  o  zicem  de  de  pământ.   Sunt  mulţi  cari  şi  acum
   1   2   3   4   5   6