Page 2 - Bunul_Econom_1901_42
P. 2
Pag- 2________ B U N U L ECONOM________ _ - Nr. 42
abia au o căsuţă, curte şi grădină; ear’ de purtare a economiei alte popoare, principele Muntenegrului, primind pe
alţii nici atâta. Tocmai cum se cântă între cari şi poporul săsesc din Ardeal, noul trimis sârbesc, a zis că „e fericit
cântecul: au ajurts la stare înfloritoare şi dau de apropierea celor două popoare
mereu înainte. surori, şi că această frăţie nu va mai
„Eu aveam odată dreaptă bogăţie
Turme numeroase, casă şi moşie, Lucru firesc însă că la astfel de înceta, deoare-ce împreunarea tuturor
Dar' regulamentul toate le-a schimbat
îmbunătăţiri nu se poate ajunge numai slavilor din Balcani, a ajuns a j i o
Şi-astăzi plâng cu lacrimi timpul ne ’ncetat.1
aşa din senin şi fără opintiri, nu în trebuinţă, arzătoare“ (căci o arde pe
Impuţinându-se moşia, de obiceiu
deosebi fără a ne lumina pas de pas Rusia să-’i aibă pe toţi uniţi, în coastele
trebue restrîns şi numărul vitelor şi
în purtarea economiei despre miază-zi ale noastre!).
altor animale de casă. Aşa stând lu
Tocmai de aceea nu trebue se Trimisul sârb, Antonici, a răspuns,
crul, trebue se căutăm chipuri şi feluri
rămânem nepăsători la sfaturile bune că Regele Sârbiei e asemenea fericit
de-a ne ajuta, pe cât se poate, în
şi folositoare, cu ajutorul cărora putem de această apropiere.
strîmtoarea, în care mulţi am ajuns şi
face un pas înainte, fie în privinţa
alţii suntem pe calea de-a ajunge.
economiei câmpului, fie în a creşterii
Sunt multe, căile, pe cari trebue Ştiri agricole.
vitelor, fie în a pomăritului, ş. a. Căci
se pornim pentru a ajunge la îmbună
cu cât plugarul va fi mai învăţat, cu Starea sămănăturilor.
tăţirea mijloacelor noastre de traiu.
atât îşi va putea îndeplini mai cu folos După datele oficioase sosite la mi
Cea dintâi însă şi mai sigur ducă
multele sale datorinţe şi va ajunge la nisterul de agricultură, starea sămă
toare la ţîntâ este, fără îndoială, calea
bunăstare şi îndestulare. năturilor cu ziua de 15 Oct. n. este
luminei. Mai deşteptaţi la minte fiind,
următoarea:
vom trece mai cu înlesnire peste greu
Ploile din jumătatea primă a lunei
tăţile, ce se ivesc în număr tot mai Ş t ir i P o l it ic e
Octomvrie au priit sămănăturilor de
mare în drumul nostru. Lumina mintii
>
faţă de nepricepere este întocmai ca lu Dieta ungară. toamnă. Ici-colo şoarecii şi insectele
mina zilei faţă de nepătrunsul întunerec Dieta ungară e convocată pentru au făcut pagube, dar’ răcindu-se acum
al nopţii, şi cine umblă întru lumina ziua de 26 Octomvrie la Pesta. In dietă temperatura, inimicii sămănăturilor vor
peri.
zilei, nu se va poticni. au întrat mulţi deputaţi noi, şi parti
Tocmai având plugarul pământ dele să pregătesc să-’şi desfăşure pute- Recolta cucuruzului în partea cea
i mai mâre a ţărei a fost mulţumitoare,
puţin, el trebue să-l ştie lucra cât mai rile. In partidul guvernului aţâţa oameni
bine, pentru a scoate roadele dorite. noi au întrat (vr’o 80), încât ministrul calitativ încă a fost bună, ba unele lo
Nu e de loc cu neputinţă a scoate din Szell abia ştie cum să-’i cuprindă, ca curi foarte bună.
pămănt roade îndoit mai multe, şi mai să-’i facă pe toţi să fie „fericiţi*1 a sta Recolta cartofilor încă a fost
cu seamă nu e cu neputinţă a îndoi sub cârma lui. mulţumitoare.
Recolta sfeclelor de zâhar şi de
şi întrei câştigul economiei peste tot. Dieta să deschide încă în vechea
nutreţ a fost mijlocie. Lipsa de, nutreţ
In alte ţeri oamenii au ajuns de mult casă, dar’ în curând va trece apoi în
la bunăstarea, de care noi abia pome palatul cel nou, care a costat vr’o 20 deja se simte de pe acum pe unele
locuri. In alte părţi izlazurile în urma
nim, Dar’ acolo altfel se face lucrarea de milioane floreni! Regele Carol când a
ploilor ău otăvit din nou.
pământului, altfel economia vitelor, alt fost, acum 5 ani în Pesta şi l’a văzut, a
fel cultivarea grădinilor, ş. a. întrebat cât a costat, ear’ spunându-i-să Culesul de vii în cele mai multe
In lucrarea pământului fac între cât, înţeleptul rege a răspuns: Scum p! locuri să făcea la acest dat (15 Oct.)
buinţare de un număr mare de unelte La noi însă să zice: fie cât de scump, şi în general recolta viilor e mai bună
şi maşini, cari înlesnesc munca omului numai să fie de fală, că apoi bieţii ca anul trecut.
Recolta poamelor a fost cam slabă.
şi vitelor, mărind totodată şi câştigul. plătitori de dări ce zic, asta e lucru
Pământul nu se lasă tot în al treilea de-a şeptea mână...
an nelucrat, ca ogor, ci se samănă în- A g r ic u l t u r a
înfrăţiri slave.
tr’un anumit rînd cu ierburi de nutret »
j
şi bucate, fără a-’i scădea în chipul Marele ideal al Rusiei e: să apro
acesta puterea roditoare. pie tot mai mult de olaltă popoarele Lucrări de toamnă la
Purtarea acestui fel de plugărie slave din Peninsula-Balcanicâ, pe Sârbi, grâu şi secară.
este împreunată cu multe urmări bune. Bulgari şi Muntenegreni, cari deşi po
Şi oamenii cu moşie puţină au putinţa poare surori, trăesc cam ca «fraţii», După grăpatul locului şi după
de-a ţinea vite mai multe şi mai bune. hârăindu-să, ba chiar răsboindu-să. Bul astuparea sămânţei plugarii ar trebui
In privinţa animalelor de casă, garii cu Sârbii ştim că să bătură crunt, să tragă brazde de scurgere, cari fac
boi, vaci, cai, porci, galiţe, ş. a. încă au nu demult. Sârbii cu Muntenegrenii foarte bune servicii în anii ploioşi, şi
apucat pe calea cea bună, prăsind încă nu să au bine. cu deosebire pe timpul când se topeşte
aproape numai soiuri alese, mari, fru Acum par’că să vor schimba sim zăpada. Ele se trag în josul locului
moase, şi de preţ. ţămintele ; între Sârbia şi Muntenegru şi de câte-ori se înfundă, trebue des
Nu mai puţin bine întocmită este e pe cale o îndulcire a legăturilor. Zi fundate cu sapa ori arşeul.-
cultivarea grădinilor. Pomi şi legume lele acestea Sârbia a trimis un nou In toamnele lungi şi frumoase, şi
fel şi tel nu lipsesc din cea mai de ministru al său pe lângă curtea prin- când sămănatul s’a tăcut de timpuriu
pe urmă grădină. Ear’ cu modul acesta ţiară din Cetinje (Muntenegru). Nikita, holdele să desvoaltă cu îmbelşugare,
