Page 3 - Bunul_Econom_1901_42
P. 3
Nr. 42 _ ________ b u n u l e c o n o m ___ _______________________________ Pag- 3
astfel că ele trebue păşunate până nu pământul este astfel supus îngheţului pe deasupra plugarul agoniseşte nutreţ
va ninge. La din contră ar putea să şi gerului în brazdă, diregându-se ne mult şi bun, cu al cărui ajutor poate
putrezească sub zăpadă. spus de mult. Dar’, dacă ei lucră pă ţinea şi vite mai multe şi mai bune,
Păşunatul holdelor inse adesea mântul cu atâta îngrijire, roadele ce ei totodată poate produce gunoiu mai
se face fără a ţinea samă de anu adună încă sunt neasămănat mai îm mult, şi prin aceasta şi prin vite îşi
mite cerinţe neapărat de lipsă. belşugate decât ale noastre. poate spori venitele şi poate înainta
Anume: păşunatul se se facă numai Cucuruzul este o plantă puternică, în bunăstare.
pe timp frumos, şi fiind pământul svântat care cere un loc bine lucrat şi gunoit. Măzărichea nu e prea simţitoare
ori îngheţat. Se se lase la păşune mai Şi apoi noi nu cultivăm numai cucu faţă de plantele după cari o sămănăm.
ales animale mărunte, cu deosebire ruzul singur, ci printre el câte de toate: Nici din lipsa de gunoiu nu tânjeşte
oile. bostani, crumpene, fasole, cânepă ş. a. ca alte plante.
Trebue mai departe îngrijit ca, în Tocmai de aceea locul trebue lucrat In locurile unde a fost în anul
trecerea- lor peste holdă, animalele să şi gunoit cât se poate mai bine; în acesta cucuruz, măzărichea isbuteşte
reteze numai vîrful şi foile, nicăiri deosebi arătura de toamna se nu-i lip cât de bine în anul viitor, şi totodată
însă se nu roadă inima holdei până sească, pregăteşte de minune locul pe sama
la rădăcină, nici se nu tăbărască asupra Dacă arătura s’ar face de cu grâului, ce trebue sămănat de acum
pâlcurilor cu holdă mai tineră — ceea- toamnă, primăvara ar putea fi de ajuns într’un an; astfel ca locul să nu mai
ce animalele fac foarte bucuros — şi numai o bună grăpare sau o arătură rămână ogor.
pricinuind mari stricăciuni. . la suprafaţă pentru înlăturarea pirului Pe sama măzărichei pământul să
Unii în loc de a paşte holdele şi buruenilor, cum şi pentru facerea ară odată sau de două ori. Lucrul cel
prea îmbelşugate, întrebuinţează coasa, ţârînei trebuincioase la acoperirea se- mai bun îl facem dând prima arătură
cu care le rătează numai vîrful. Această mânţei. \ acum de cu toamnă. Pregătind locul
lucrare o p ot' săvârşi numai oameni Dar într’un pământ arat de toamna acum, fie şi numai prin o bună arătură,
avea îndemânateci. sămănatul se poate face mai de tim în primăvară am avea numai să o să
Cei mai mulţi înse amână păşu puriu, ca într’unul arat primăvara, şi mănăm.
natul până primăvara, când el adesea săpatul încă se înlesneşte foarte mult. Dacă locul ar fi sărac, şi ar avea
devine de prisos, sau că se îndeplineşte Locul pe seama cucuruzului de trebuinţă de gunoiu, aceasta i-se poate
atunci, fireşte pe timp frumos, şi fiind regulă trebue gunoit, pentru-că această da în această toamnă.
locul bine sventat. plantă cere un pământ bogat. Gunoiul Măzărichei de nutreţ gunoiul îi
Cele zise privitor la sămănăturile poate fi proaspăt sau bine dospit. In prieşte; măzerichei de sămânţă însă gu
de grâu se potrivesc şi la secări. Brez- noiul nu-’i face bine, pentru-că îi pri-
urma gunoiului proaspăt însă cucuruzul
dele de scurgere fac bune servicii şi cinueşte căderea.
este năpădit în măsură mai mare de
holdelor de secară. Păşunatul acestor In scopul gunoirii se recomandă
tăciune.
holde când ele sunt prea îmbelşugate, mai ales îngrăşemintele artificiale (mă-
O treabă foarte bună fac acei plu
se face întocmai ca şi a holdelor estrite), şi anume pentru pământurile
gari, cari pot gunoi de cu toamnă.
de grâu. nesipoase se recomandă făina de oase
Anume: gunoiul ar trebui cărat în aju
şi aşa numitele suprafosfate, ear’ pentru
nul aratului de toamnă, în Octomvrie
Lucrările de toamnă pentru locu sau Noemvrie, când se împrăştie pe locurile lutoase şi bine încheiate varul
rile de cucuruz. dată, punându-se sub brazdă. nestins şi ghipsul.
Peste tot pentru a face o cultură
Nu e vorbă, lucrările obicinuite pe Arătura de toamna trebue să fie
mai bună şi împreunată cu mai mult
seama cucuruzului sunt destul de multe adâncă.
venit este neapărat de lipsă, ca fraţii
şi grele. O arătură, două săpături, cu R omul S imu
plugari să înceapă a o mai rupe cu
lesul şi celelalte dau plugarului destul
obiceiurile ruginite ale trecutului. De
de lucru. Totuşi, aceste lucrări, din ce
Lucrările de toamnă pe sama aceea, gândiţi-vă mai înadins încă de
merge, sunt tot mai puţin îndestulitoare;
măzerichei. pe acum la cultura măzerichei, şi gu-
căci, înmulţindu-ne, trebue se producem
noiţi şi faceţi arăturile de toamnă spre
tot mai mult şi mai bun. Spre acest Măzărichea este o plantă preţioasă
acest sfirşit!
sfirşit ni-se impune ca un ce neaperat de nutreţ. Şi — precum am spus şi
D ela brazdă.
trebuincios se dăm pământului o ară cu alte prilejuri — ea devine şi mai
tură toamna şi alta primăvara, cu pri preţioasă prin împrejurarea, că se poate
lejul sămănatului. Ear’ pentru a ne în sămăna în locul ogorului sterp, care P O M Ă R I T
lesni lucrul şi împuţina cheltuelile, se pentru poporul nostru nu aduce nici
ne agonisim maşini de sămănat şi săpat. un bine, ci lipsă şi nevoi. Pentru aceea Ingrăşeminte pe sama pomilor.
Americanii ară pământul pe seama am stăruit şi stăruim, ca se se pără- Cele mai potrivite îngrăşăminte
cucuruzului întocmai ca şi pentru grâu, sască obiceiul de a lăsa o parte a ho pentru pomi sunt: compostul şi udul
adecă de trei ori. întâia arătură o fac tarului tot la al treilea an ogor sterp. animalelor.
prin Septemvrie, şi numai la adâncime Măzărichea pregăteşte bine locul Compostul este, cum am spus şi
de 10— 15 centimetri. A doua arătură pentru ori-ce plantă. Astfel în urma ei cu alte prilejuri — o amestecătură de
la adâncime de 25— 30 cm. O fac în grâul isbuteşte tot aşa de bine ca şi toate felurile de gunoiu provenit dela
Octomvrie sau Noemvrie. Peste iarnă când locul ar fi fost lăsat ogor. Ear’ animale, şi anume: dela vite, cai, porci,
