Page 5 - Bunul_Econom_1901_42

Pag. 6. _______ __ B UN UL ECONOM__________ _ ________________________ _______ Nr. 42

fie dintre cele mai reuşite reviste lite­ Controla pentru honvezi este în Sereţel, le-a luat gendarmii gâscele-
rare, şi vrednică de îmbrăţişarea căldu­ ăstan în 7 Noemvrie în Orăştie, la cari au fost cumpărate pre bani falşi".
roasă a tuturor familiilor române. casă oraşului. Avis celor ce sunt re-
Aşa apoi se nu ne mirăm că mai
Numărul 1 aduce poesia „Pace" servişti la honvezi şi n’au fost ăstan
ales fraţii din România fac haz de limba
de G. Coşbuc, apoi poesii de Elena chemaţi la deprindere de arme. (Gei
noastră „ardelenească".
din Ardeal, Maria Cunţan, St. Iosif, Z. cari au fost la deprinderi, manevre, nu
Bârsan, Stans, etc., apoi nuvele îngrijite au se se prezinte). P o v e ţ e.
şi critici literare de G. B. Duică, un
studiu de 1. Chendi, etc. Venzare de mărfuri la tîr- Când este iertat a lăsa gunoiul îm ­
Lipsa unei atari foi am simţit’o gţurile de vite. Ministrul de comerciu prăştiat pe*loc, şi când nu?
demult, dela încetarea revistei „Vatra" a îngăduit ca la tîrgurile de vite se se Plugarii săvîrşesc o greşală din
şi „Vieaţa." Salutăm cu căldură noua poată vinde şi lucruri făcute de rotari. cele mai mari lăsând gunoiul grămadă
revistă, şi pe iubitorii de literatură dela Vânzarea de lucruri de-ale curelarilor, pe loc timp mai îndelungat. Gunoiul
noi îi îndemnăm a o abona pentru funarilor şi ţoale de cai au fost slo­ trebue împrăştiat îndată, după-ce a
familiile lor. Costă 14 cor. pe an, ear’ bozite de mai nainte. fost dus în câmp. O întrebare foarte
pentru învăţători numai 8 cor. Apare
însemnată este următoarea: cum e mai
în fiecare săptămână. Deci: şi bună şi „Infernul*1 lui Dante, traducere bine: să punem gunoiul împrăştiat
iettină şi ieşind destul de des! în versuri de G. Coşbuc, se găseşte numai decât sub brazdă, ori să-’l lăsăm
pus sub tipar. timp mai îndelungat împrăştiat pe loc ?
In Mesentea (tractul A.-Iulia), Genialul nostru poet, după-ce a pre­ Lăsarea gunoiului împrăştiat se
s’a ridicat, după-cum am mai scris, o făcut în comoară a literaturei româneşti recomandă pentru acele locuri, cari
prea frumoasă şcoală nouă, prin stăru­ „Eneida", opera măiestrului antichităţii, n’au suprafaţa de loc înclinată. In această
inţele bărbăteşti ale tinărului paroch ne va da acum şi epopea celui mai împregiurare: gunoiul îi serveşte pă­
V. Oţoiu. Din prilejul sfinţirei şcoalei mare poet al Renaşterei. mântului ca un fel de acoperemânt.
s’a dat o mică petrecere şi atât festi­
Pământul este umbrit şi se împărtăşeşte
vitatea de sfinţire cât şi petrecerea,
Ciuma în Constantinopol. de toate bunătăţile, ce le aduce cu
precum am scris şi noi în nr. 32, au
Patru caşuri de ciumă, din cari unul sine această umbrire. El are neîntrerupt
reuşit foarte bine. Au rămas în favorul
mortal, s’au declarat într’o familie. Un o umezeală potrivită şi temperatura
şcoalei peste 145 cor. venit curat. S ’a
mut de pe un vapor francez, care ve­ (căldura şi frigul) nu fac asupra lui
publicat în foi numele celor ce au bi­
nea dela Smirna, a fost atins de ciumă. schimbări repezi şi păgubitoare. Pă­
nevoit a contribui întru ajutorarea
El a fost transportat la spitalul francez, mântul se descompune mai bine şi
şcoalei. Acum dl preot V. Oţoiu ne
după cererea oficerului sanitar. Măsuri mai de grabă şi prin aceasta el îşi
roagă se publicăm, că părintele Ilie Po-
de precaufiune au fost luate. câştigă adevărata putere trebuincioasă,
povici din Şibişel încă a binevoit a
pentru desvoltarea plantelor. Mai de­
trimite ulterior 4 cor. ca contribuire Export de fructe din Komâ parte trebue a se lua în samă, că ma­
a d-sale în favorul şcoalei din Mesentea,
nia. In urma intervenirei guvernului teriile topicioase ale gunoiului, prin-
pentru-ce par. Oţoiu îi aduce călduroasă
român, Rusia a deschis importul legu­ ploaie şi zăpadă, pătrund şi se împart
mulţumită în numele credincioşilor săi.
melor şi fructelor din România prin mult mai potrivit în pământ, decât prin
frontiera dela Sud-Vest. Se ştie că de punerea numai decât sub brazdă. Im-
întunecime de lună Duminecă j
un timp Rusia, bazându-se pe art. 4 prăştiarea gunoiului peste o pătură-
în 27 Oct. n , în ziua de sf. Paraschiva,
din regulamentul acelei ţări, pentru subţire de zăpadă sau peste pământul
vom avea o întunecime parţială de
combaterea filoxerei, oprise importul îngheţat se poate face fără a mai sta
lună. Luna începe a se întuneca la 3
fructelor şi legumelor din România. în chibzuiri.
ore 31 minute timp medeo-european,
Din contră: punerea pe dată a
la 4 ore 21 minute întunecimea ajunge
G-hioi ghicitoarea mea... In o gunoiului sub brazdă trebue să se facă
maximul şi fineşte la 5 ore 11 minute,
foaie românească „literară", cetim urmă­ la toate locurile cu suprafaţă cât de
întunecimea aceasta se va vedea în
toarea noutate, care e un mărgăritar cât costişe; de asemenea şi la locurile
America-de-Nord, în Australia, Asia>
de stil. O tipărim întocmai: mai uşoare, cum, s. p., sunt cele năşi-
Oceanul-Indic, în partea cea mai mare
„In comuna Şomfalău. In 11 a l . poase, ş. a.
din Ostul Europei şi în regiunile po­
c. au purtat gendarmii pre un individ
lare. La noi luna plină răsare în aceea
Ungur, de acolo, Pâsztor N. numit; Din însărcinarea „Reuniunii Economice":
zi la 4 ore 12 minute după amiaz.
de-alungul satului, pre motivul că acel Editor şi redactor responsabil: Ioan Moţa.
Petroleul în Ardeal. Se scrie individ ar fi având bani falşi, şi voind
1244—1901. vegrh. szâm.
din Budapesta că în curând se va forma să se constate, că la câţi omeni a dat ÂRVERESI HIRDETMfîNY.
o societate pentru explotarea isvoarelor el bani falşi, pre cari în 10— a h c.
de petroleu, descoperite în Poiana-să- au cumpărat omenii gâsce din Lechinţa, Kozhirre teszem, hogy a devai kir.
rată şi în comitatul Treiscaune. Pe un cu care ocasiune eşi la ivelă, că banii torvenyszek 1901. evi 5244 szâmu
teren de vr’o 10.000 hectare se crede sunt falşi, de ore ce o muiere din vegzese kovetkezteben Dr. Draia Eneas
a se găsi isvoare de petroleu. Bighiu, care a vândut gâscele a fugit iigyved a.ltal kepviselt „Ardeleana" penz'-
după Şomfăleni, pre cari ajungendu-i intezet javâra, Guga Gyorgy s. t. elleni