Page 4 - Bunul_Econom_1901_43

Pag- 4 _____________________________ BUNUL ECO N OM Nr. 43

Pe când ea cânta o composiţiă acesta, căci Reuniunea, care se susţine Cum însă timpurile devin tot mai
favorită a ei: „Călugărul din vechiul aproape numai din taxele de membri, grele şi poverile sporesc, chemarea plu­
schit“, eu dădui 3 lovituri de pumnal numai aşa îşi poate împlini datorinţele de garului încă devine tot mai anevoioasă.
în aer, ear’ a 4-a în spate. In urmă ajutorare a membrilor săi. Cuitanţele Ne-am înmulţit şi ne înmulţim an de
sării pe fereastră, dar’ odată eşit în pentru membri le-a depus la preturile an, pământul însă nu. Aceste sunt stări
stradă, mă simţii apucat de mâni. din Sibiiu, Sălişte, Mercurea, Sebeş, de lucruri cari trebue se ne pună
Strigai se me lase, arătând că Nocrichiu, si membrii sunt rugaţi a le pe gânduri. Ce va fi dacă vom ajunge
sunt fiiul generalului Candianu-Popescu, ridica de acolo. ca mâne a avea numai peteeuţe mici
dar’ înzadar, poliţiştii, cum şi , cetăţenii de pământ, de pe cari să trăim familii
me duseră la arest... A X II a exposiţie de vite de prăsilă, întregi? Trebue să căutăm mijloace.
* Deoare-ce pământul nu se poate mări
-Al. Candianu-Popescu, â fost osândit aranjată Dumineca trecută la 27
Octomvrie n. c. de «Reuniunea în întindere, va fi bine se-’l mărim
la zece ani de temniţă grer, ear’
română de agricultură din comitatul înspre afunzime, făcându-1 cu chipul
complicele seu Vlădoianu care fusese
Sibiiului«, în comuna Ilimbav (cercul acesta să dee acelaşi petec mic roade
atras de Candianu-Popescu, a fost
Nocrich), a avut resultat desăvîrşit din îndoit şi întreit mai multe. Vom face
achitat.
toate punctele de vedere! Comitetul întocmai ca orăşenii, cari neputându-şi
Medicii constataseră la Vladoianu
central al reuniunii a fost representat întinde casele în dreapta sau în stânga,
o natură histerică şi boala psichică ce
la această lucrare folositoare prjn pre- le zidesc în înălţime, cu contignaţie,
se numeşte „abulie*1, adecă lipsă de
sidentul său dl Dem. Comşa, prin se­ ear’ alţii fac încăperi şi în pământ.
voinţă. Dr. Marinescu a reuşit să-’l hip-
cretarul Victor Tordăşian, prin contro­ Mărind treptat, pătura roditoare a
notiseze într’o singură şedinţă. Eată
lorul Emil Verzarm şi prin membrul pământului, puţin cât l’am avea, vom
ce va fi fost motivul achitării lui.
reuniunii dl Dr. Vasilie Dan, advocat. ajunge şi la venite mai mari şi mai
Din 10 comune, admise la expo­ bogate după el.
D e la siţie cu vitele, au fost representate 7. Dar’ nu numai adâncirea păturei
«Reuniunea română de agricul­ Numărul exponenţilor aproape 100. roditoare, ci şi alte multe lucrări de
tură din com. Sibiiului«. Soiul vitelor expuse în preponderanţă îmbunătăţire a pământului sunt neapărat
rassa Pinzgau şi rassa albă ardeleană. trebuincioase. In hotarăle a nenumărate
Comitetul centrat al «Reuniunii S’au distribuit între cei mai meritoşi comune sunt bălţi şi mlâştini, cari
rom. agricole dela Sibiiu« adresează 34 premii în valoare de 200 cor. trăbue săcate prin facerea de şanţuri
prin preşedintele seu D. Comşa şi se­ şi drenagiuri. In alte hotară pământul
cretarul V. Tordăşian, rugare cătrâ Urmând praxa sa din 'trecut, sufere mai în toţi anii de secetă, cu
toţi membri Reuniunii, ca se binevoiască această zeloasă şi activă Reuniune, a toate-că prin întocmiri puţin costisitoare
dăruit şi în anul de faţă p viţăluşe de
â-şi plăti taxele de membri pe anul s’ar putea uda (iriga) regulat cu apa
soiu curat » Pinzgau« unui membru al
său, de astădată însăşi comunei politice din cutare pârău, vale sau rîu. In alte
două de le poţi lua ca simple schiţe- Boiţa. Comuna asta fusese aleasă pentru hotară se află locuri, cu pământ rău
îoiţe de haz. a primi darul, iar între membri ei s’au de fire, care s’ar putea îmbunătăţi cărând
Ideile sunt frumoase, fondul deci tras sorţi şi soartea a eşit chiar pe peste el, după împregiurări, pământ
neexcepţionabil nobil, — ca artă de comună, care e şi ea membru al Reu­ gras, nâsip, margă, ş. a. Dar’ apoi
prelucrare însă, adesea simţim că sunt niunii. Dăruita e datoare a ţinea viţeaua
forţate, sau scenele, sau căutarea de în­ cu toată grija, a o hrăni bine şi întâiul câte coaste pleşugite nu s’ar putea
torsături cari se producă hazul. Con­ făt a-1 ei a’l da Reuniunii, care de e face şi ele bune de ceva, cu puţină
deiul dlui autor nu e încă destul de tot viţea, o dă mai departe în alt sat cheltueală? Câte pajişti n’ar putea aduce
netezit în felul acesta de scriere, dar cu acelaşi înţăles. Aşa răspândeşte din foloase îndoite şi întreite, spărgându-se
sperăm că va atinge cu timpul şi în sat în sat soiul ales de vite. şi cultivându-se mai înţelepţeşte? Câte,
formă perfecţiunea pe care în fond Viţeluşa a fost cumpărată dela dl
o are. Al. Lebu din Sibiiu, care are vite foarte rozoare şi hârtopi netrebnice n’ar
O mică observaţie (mai mult glumă, frumoase Pinzgau. trebui oblite şi supuse culturei ? De
sorcovenie, ca observaţie ‘serioasă): asemenea câte maluri de ape, expuse
Ochiul bunului Român Sorcovă, cum a aproape an de an înecului, nu s’ar
scăpat din vedere, că pe cuverta na­ putea apăra şi face aducătoare de folos
A g r i c u l t u r a
ţionalei sale cărţi, ne dă tricolorul un­ nesămuit? Câte locuri năsipoase şi ne­
guresc: literele roşii şi verzi pe fond
alb ? Da de i-am dat prin această între­ Ce ar fi se punem la cale acum statornice n’ar putea fi date folosinţei ?
bare temă de o nouă sorcovenie în toamna, pentru Îmbunătăţirea Da! sunt multe şi felurite lucrările
«Drapelul». păm ântului? de îmbunătăţire a pământului, si ele
Schiţele au apărut în «Drapelul» Isvorul dătător de viaţă al oame­ trebue începute pe întreagă linia. Căci
din Lugoj, care poate fi mândru de
colaboratorul ce a scormonit prin apa­ nilor şi animalelor este pământul. Din până când n’am încercat să îmbunătăţim
riţia sa (căci altfel poate nici când nu el să scoate hrana pentru împăraţi ca fie care pas de loc, din care mâne
scria aceste foiletoane). şi pentru eerşitori, pentru bogaţi şi ain putea scoate mai mult folos decât
Cartea se poate procura dela li­ săraci şi pentru dobitoacele lor. Tocmai azi, n’avem dreptul să ne plângem de
brăria din Braşov, şi dela autor. Costă de aceea lucrarea pământului este o vremuri grele. Şi dacă ne şi plângem
2 cor. şi porto.
Prier. treabă mare, o îndeletnicire, grea cu o facem aceasta înzâdar. Cu văierări
adevărat, dar’ frumoasă şi cinstită. năcazurile nu se schimbă. Se schimbă