Page 5 - Bunul_Econom_1901_43
P. 5
Nr. 43 BUNUL ECONOM __________________________ Pag- 5
însă prin muncă neîntreruptă şi înţe Apoi plugul cu daltă al lui Eckert, de aşa ca vitele să poată linge după plac
leaptă. 178 klgr. greu şi ară până la adâncime şi după cum cere nutreţul dat.
Sunt şi lucrări de îmbunătăţire, de 42 cm. Cel dintâi costă ceva peste Toate vitele cornute şi îndeosebi
cari unul sau numai puţini, înzadar le-ar 50 coroane, al doilea ceva peste 100 oile au cea mai mare trebuinţă de sare,
porni. La îmbunătăţiri mai mari se coroane. apoi Urmează porcii şi în stîrşit caii.
cere adesea conlucrarea tuturor locui In scopul cumpărării acestor plu Sarea aţîţă pofta de mâncare şi
torilor din comună sau a mai multor guri şi altor maşini şi unelte agricole, înlesneşte mistuirea. Animalele, cărora
comune vecine. Nu arareori e neapărat ţăranii ar trebui să înfiinţeze tovărăşii se dă sare destulă şi la timp se îngraşe
trebuincios se întrevină chiar statul agricole, ori să se însoţească barem mai repede ca de obiceiu. Vacile şi
pentru a se putea sevîrşi o lucrare mai 4—5 înşi. oile dau lapte mai mult. Sarea scuteşte
de samă, trainică şi folositoare. Viţă americană nealtoită se îmbie animalele şi de multe boale. Ear’ vitele
Acum toamna, în ajunul iernii, acum în multe locuri, şi ea este destul tinere se desvoaltă mai bine şi mai iute
când alte lucruri la câmp sau cam de ieftină. Altoirea încă nu e lucru decât în lipsă de sare.
gătat, şi peste iarnă, se pot pune la mare. Ajunge să vezi odată cum trebue Toţi cei-ce trag sarea dela vite
cale multe astfel de lucrări pentru făcută, şi să încerci cu toată inima, ca lucră în paguba lor. De aceea zicem
îmbunătăţirea pământului, şi se pot să isbuteşti sigur. plugarilor noştri: nu lipsiţi animalele
şi sevîrşi. In ajunul iernei însă, şi, îngăduind de acest nutreţ menit să sporească
Fiecare plugar şi fiecare comună timpul, şi peste iarnă, trebue făcută avutul vostru!
îşi cunosc mai bine lipsele şi trebu mai întâi rigolarea, ca apoi pe urma
inţele. ei să poată veni la rînd şi celelalte Ş t i r i d e t o t f e l u l
Să nu întârziem deci a începe lu lucrări.
crările de îmbunătăţire a pământului: Noul Director al »Ardelenei«
căci dela aceasta atârnă toate celelalte dl Dr. Aurel Vlad a sosit Joi după
Î n g r i j i r e a V i t e l o r prânz cu acceleratul la Orăştie. L’au
îmbunătăţiri în plugărie.
întîmpinat la gară număroşi amici şi
Sarea ca nutrement pentru animale. stimători ai săi din Orăştie, salutându-’l
V l I E R I T Sarea este neapărat trebuincioasă, nu şi dorin du-’i să fie în cias cu noroc so
sirea d-sale în oraşul nostru, în noua
numai pentru om, ci şi pentru animale. s’a calitate. Erau de faţă şi mama dlui
Rigolarea pentru viţele americane. Adevărat, că unele bucate, conţi Vlad d-na Boldea (Turda) şi dl Boldea,
Singurul mijloc aevea practic pen nând sare îndeajuns, sunt destul de gus căpitan pens, sora d-sale Victoria Po-
tru reînorirea viilor pustiite de filoxeră toase şi nutritoare, fără a mai adauga povici (Haţeg) şi fratele dl locotenent
este înlocuirea viţei de baştină cu sare. Intre aceste se numără: laptele, Alex. Vlad (Pola). ^
viţă americană, care nu poate fi îm poamele, unele legume, ş. a. Pânea Azi, Vineri, are loc introducerea
oficioasă a noului Director în postul
brâncită de primejdiosul duşman, de mămăliga, zămurile de carne şi legume,
seu.
filoxeră. cum şi alte multe bucate, nesărându-se, Ii dorim din inimă deplină mul
Soiurile americane înse aproape nu ar fi nici plăcute, nici nu ar avea ţumire şi noroc, să fie vrednic urmaş
toate dau un vin ştiros şi rău. Pentru acea putere nutritoare, ce o au în al merituosului prim Director Dr. Mihu.
îndreptarea acestei scăderi viţele ameri amestec cu sare.
cane trebue altoite cu soiuri alese de întocmai ca şi pentru om, sarea Preoţi noi. Vechea generaţie a
ale noastre. este un nutremânt preţioş şi pentru preoţilor bătrâni se premeneşte în
tractul nostru gr.-or. al Orâştiei, în mod
Viţa de baştină se împacă adesea animale. aproape rapid, în anii din urmă. In
şi numai cu un pământ scormonit la Ce e drept, apa de beut şi plan tractul acesta până acum de curând
mică adâncime cu arşeul şi chiar cu tele, cu cari se nutresc vitele, conţin preoţii tare înaintaţi în vârstă erau
plugul. şi sare, dar’ în cătăţimi felurite. chiar mai mulţi ca jumătate din nu
mărul total al preoţilor.
Viţa americană din contră cere un Peste tot, plantele în stare verde,
Erau bătrâni venerabili' par’că toţi
păment rigolat, adecă săpat la adân cum sunt earba, napii ş. a. conţin sare
de-odată preoţiţi, toţi de-odată îmbă
cime de cel puţin o jumătate de metru: mai multă, astfel că vitele cari se pasc trâniţi. Acum însă, neodichnita roată
Dacă înse săpătura se va face dela 70 la câmp sau le nutrim cu plante verzi a lumii cere, în învârtirea sa, să vie
cm. în sus, ea va fi mult mai priincioasă. (lucernă, trifoiu şi napi) în grajduri, nu elemente tinere în locul celor slăbite
Viile de o întindere mai mică se au lipsă de sare. de greutatea anilor, şi vechii preoţi
rigolează de obiceiu cu arşeul. Peste Cu atât mai multă trebuinţă de lasă loc la alţii noi, fie prin trecere
din viaţă, fie prin retragere în bineme
tot modul acesta de rigolare este cos sare simţesc animalele ţinute cu fân,
ritată odiehnă.
tisitor; dar’ mai târziu răsplăteşte cu paie, grăunţe şi alte nutreţuri uscate. In adevăr, tractul gr.-or. al Oră-
îmbelşugare ostenelele. De aceea cu punerea vitelor la iernat ştiei s’a primenit mult în cei 3—4 ani
Rigolatul devine de cel puţin şasă trebue să se înceapă şi adăugarea unei din urmă. Avem azi chiar mai multe
ori mai spornic şi mai ieftin, dacă se porţiuni îndeajuns de sare pe seama lor. elemente preoţeşti tinere în tract decât
bătrâne, elemente mai vii, mai dornice
face cu aşa numitul „plug de rigolat? Sarea se poate da animalelor ne
de muncă, de înălţare a statului pre
Sunt felurite astfel de pluguri, s. întrerupt, şi anume stropind nutreţul
oţesc şi a prestigiului lui.
p. plugul minor de desfundare al lui cu apă sărată, sau presărându-1 cu sare Azi vorbind numai de vechiul tract al
Eckert. Acest plug are o greutate de uscată. Mult mai bine lucră cei-ce pun Orăştiei, avem preoţi noi în comunele:
73 klgr. şi ară la adâncime de 35 cm. înaintea vitelor câte un zdrob de sare, Ludeşti-Costeşti, Dâncul-mare, Romoşel,
