Page 2 - Bunul_Econom_1901_44
P. 2

Pag-  2                                           B U N U L  E C O N O M                                              Nr.  44

          în  două  şi  cele  două  jumătăţi  a  să  lua   c)  în  cerere  să  se  arete  anume  locul,   Fireşte  că  prin  cultură hemeiul  sălbatec
          de  cap.  Să  ştie  că  la  alegerile  din   unde  voiesc  să  se  aşeze  ca  măestrii,  ce  fel   s’a  îmbunătăţit.
                                                     de  mijloace  mai  au  pentru  de  a  începe  me­
          urmă  pretinii  lui  Sarafoff  au  fost  trân­                                              Dela  hemeiu  se întrebuinţează floa­
                                                     seria  pe  socoteala  lor?
          tiţi  la  alegerea  de  preşedinte  şi  a  fost                                        rea  şi  anume  floarea  de  pe  planta  fe-
                                                          d)  se  dovedească  cu  atestat  dela  oficiu
          ales un  profesor,  Mihajlovski.  Acum  a lui   parochial,  că  cercetează  biserica  noastră  şi  e   menină  (femeiască).  Floarei  de  pe planta
          Sarafoff  mişcă  toate  petrile  se  dove­  creştin  bun  şi  moral.                  bărbătească  îi  lipsesc  cu  totul  ghindu-
          dească  că  Mihajlovski  nu  e  bun  de         Dela  toţi  concurenţii  se  recere,  ca  ce­  rile,  în  cari  se  află  lupuhna,  adecă  ma­
          nimic,  că  e bolnav,  nervos,  inconsecuent   rerile  scrise  cu  mâna  lor  proprie  adresate   teria  ce  este  neapărat  trebuincioasă  la
                                                     consistoriului  archidiecesan  greco-oriental  în
         (nestatornic),  etc.  şi  să-’l  delăture,  ca                                         facerea  berei.
                                                     Sibiiu,  se  le  înainteze  până  la  31  Decemvrie
         se  pună  de  nou  pe „energicul*1 Sarafoff.
                                                     1901  stilul  vechia.                           Pentru-ca  hemeiul  se  isbutească,
         Guvernul  ci-câ  va  folosi  sfâşierea  din
                                                          Acei  concurenţi cu  oare-cari  studii  gim-   trebue  se  alegem  o  varietate  sau  un
         comitet  pentru  a  slăbi  şi  pe  unii  şi  pe   nâsiale,  cari  se  vor  aplica  ca  învăţăcei  la   soiu  aevea  bun.  Cel  mai  ales  între
         alţii  si  a-’i  reduce  la  nimic.         sculptură  în  lemn,,  bărdăşit  şi  la  zidărit  sau   toate  se  socoteşte  a  fi  hemeiul de  Satz
           »
               i
                                                     vor  fi  aplicaţi  deja  ca  învăţăcei  ori  sodali
                                                                                                din  Boemia.  Fireşte  că  buna  reuşită  a
                                                     la  aCeste  meserii  şi  cei  din  urmă  vor  să  se
                      M e s e r i i                  perfecţioneze  în  meseria  lor,  ori  în  ateliere   hemeiului  atîrnâ  nu  numai  dela  soiu,
                                                                                                ci  şi  dela  alte  împrejurări:  dela  modul
                                                     mai  mari,  în  cari  să  poată  câştiga  praxa  re-
              Stipendii  din  fundaţiunea            cerută,  vor  fi  consideraţi  cu  ajutoare  mai mă­  de  cultură,  dela  pământ,  climă  ş.  a.
                       »Andronic«.                   ri soare.                                       De  obiceiu  hemeiul  nu  se  cultivă
               Consistoriul  archidiecesan  gr.-or.       Cererile  neinstruate  în  regulă  şi  cele   în  Ioc  deschis,  ci  în  grădini anume spre
                                                     înaintate  după  termin  nu  se  vor  lua  în  con­
         din  Sibiiu  excrie  concurs  pentru  aju­                                             acest  sfîrşit.  Odată  pus  şi  dându-i  în­
                                                     siderare.
         toare  şi  Stipendii  pe  sama  meserie-                                               grijirea  trebuincioasă,  hemeiul  dă  roade
         şilor,  şi  anume:  pentru  învăţăcei  de                                              mulţămitoare  timp  de  12— 15  ani.
         ori ce  meserie, sodali  (calfe)  ajunşi  atari       A g r ic u l t u r a                  Ii  priesc  cu  deosebire  coastele  a-
         în  1901,  şi  pentru  sodali  cari  voesc  a                                          şezate  spre  miază-zi  şi  astfel  scutite  de
                                                                     Hemeiul.
         se  face  măestri.                                                                     vânturi  reci,  cari  îi  strică  foarte  mult.
              Se  recere:  extras  de  botez,  ates­      Hemeiul  este,  fără îndoială,  una din   Apoi  îi  prieşte  pământul  cu  pătura  ro­
         tat  dela  comună  despre  averea  lor  ori  ' plantele,  cari  răsplătesc  mai  bine  oste-  ditoare  cât  de  adâncă.  In  locurile  de
         a  părinţilor;  atestat  dela  paroch  des­  nelele  plugarilor.  In  Ardeal  s’au  recol­  tot  năsipoase  şi  în  cele  tare  încheiate
         pre  familia  părinţilor  sodalului,  ori  a lui  tat  anul  acesta  de  pe  un  juger  cam  4  nu  prea  isbuteşte.
         însuşi  dacă  e  căsătorit.                 măji  metrice  de  hemeiu,  care  s’a  vân-     Isbuteşte  deopotrivă  în  urma  spi-
              Pot  concura  numai  Români  gr.-or.  dut  cu  350—400  fl.  După  detragerea  coaselor  şi  a  plantelor  de săpat,  cum şi
         născuţi  în  Transilvania.                  cheltuelilor  de  cultură  etc.,  tot  au  mai  în  pajiştile  bogate,  fie  acelea  grădini,
              îndeosebi  se recere  se  dovedească:  rămas  150— 200  fl.  venit  curat  la  ju­  fenaţe  şi  păşuni.
                                                     ger,  adecă  un  venit  neasămenat  mai         Intre  lucrările  cele  dintâi  pentru
                        /. Inveţdceii.
              a)  că  au  împlinit  al  12-lea  an  al  etăţii;  mare  decât  al  grâului  şi  altor  plante.  cultura  hemeiului  se  numără  desfunda­
              b)  că  au  cercetat  şcoala  poporală  ori"  De  altfel  venitul  curat  al  unui  juger  rea  şi  gunoirea  locului,  cum şi  stîrpirea
         altă  şcoală  superioară ;                  cultivat  cu  hemeiu  face  în  termin  mij­  buruenilor.
              c)  că  au  încheiat  contract  cu  măestrul   lociu  cam  300  fl.                    Pământul  se  desfundă  cu  un  plug
         şi  că  contractul este  înregistrat  la  autoritatea
                                                          Se  ştie  că  hemeiul  se  întrebuin­  rajol  sau,  mai  bine  încă,  se  rigolează
         industrială  (pretură  şi  magistrat);
              d)  adeverinţă  dela  măestru  despre  spo-   ţează  la  facerea  berei,  care  se consumă  cu  arşeul  la  adâncime  de  60  centimetri
         riul,  ce-1  arată  în  meserie  şi  despre  diliginţa   din  an  în  an  tot  în  mai  mate  măsură  până  la  un  metru.  Cu  prilejul rigolării
         şi  purtarea  morală                       şi  prin  satele  noastre.  Din  punct  de  se  face  de  regulă  şi  gunoirea,  punen-
              Contractul  trebue  aclus  la  cerere  în   vedere  al  sănătăţii  acest  consum  nu  e  du-se  două  rînduri  de  gunoiu:  un  rînd
         original  sau  în  copie  autenticată.
                                                    de  osândit,  fiindcă  berea  este  o  beu-  mai  la  adâncime  şi  altul  mai  la  supra­
                         II.  Sodalii.              turâ  mai  puţin stricăcioasă decât rachiul.  faţă.  Cu  acest  prilej  pământul  de  pe
              a)  că  au  terminat  anii  de  învăţăcel  în   Este  însă  vrednică  de  osândit  totala  deasupra  care  conţine  sămânţa  burue­
         anul  1901,  ceea-ce  vor  dovedi  prin  atestatul   nepăsare  a  plugarilor  noştri,  cari  nu  nilor  se  îngroapă  la adâncime  ca  să nu
         autorităţii  industriale  (art,  de  lege  XVII.  din
                                                    s’au  îndeletnicit  şi  eu  cultura hemeiului,  mai  poată  răsări.  Gunoiul  încă  trebue
         1884,  §  67)  ;
              b)  că  au purtare bună  şi  lac  spor  mul-   care  cu  drept  cuvânt  se  poate  numi  o  se  fie  dospit,  pentru-ca  şi  pe  calea  a-
         ţumitoriu,  ceea-ce  vor  dovedi  ori  cu  cartea   plantă  cu  un  viitor  Irumos,  şi  care  o  ceasta  să  înspedecăm desvoltarea  semin­
         de  lucru,  ori  cu  adeverinţă  dela  măestru;  şi  recomandăm  spre cultivare  plugarilor  ţelor  de  burueni  ce  el  conţine.  Cu  chi­
              c)  cei-ce  vor  dovedi  că  sunt  membri  ai   noştri.                           pul  acesta  locul  e  scutit  de  burueni
         unei  reuniuni  de  meseriaşi  şi  că  cunosc  mai   In  cele  următoare  vom  spune  câ­  pe  un  timp  mai  îndelungat.
         multe  limbi,  vor  avea  preferinţă.
                                                    teva  cuvinte  despre  natura  şi  cultura       Rigolarea  sau  desfundarea  locului
           III.  Sodalii, cari  simt  în  condiţiuni  de  a   acestei  plante.                  trebue  făcută  toamna.  Peste  iarnă locul
                      deveni  măestri.
                                                         Hemeiul  este  o  plantă  acăţătoare;  rigolat  se  direge  foarte  bine.
              a)  se  aibă  certificatul  de  măestru ;
                                                    de  aceea  are  trebuinţă  de  haraci  sau       După  12— 15  ani  de cultură  a he­
              b)  se  fi  lucrat  cel  puţin  6  ani  fără  în­
         trerupere  ca  calfă,  ceea-ce  vor  dovedi  cu   pari,  pe  care  se  se  poată  sprijini.  meiului  se  samănă  în  giădina  de  he­
         cartea  de  lucru,  eventual  cu  adeverinţă  dela   Hemeiul  creste  în  stare  sălbatecă  meiu :  luţernă,  care  isbuteşte  cât  de
                                                                       j
         măestri,  la  cari  au  lucrat;            aproape  pretutindenea  în  ţara  noastră.  bine  şi  de  asemenea  răsplăteşte  cu  îm-
   1   2   3   4   5   6   7