Page 3 - Bunul_Econom_1901_44
P. 3

Nr.  44                                             B U N U L  E C O N O M                                            Pag.  3

        belşugare  ostenelele  plugarului.  Pe urma  dinţat,  că  şi  suptul  şi  hrănirea  viţeilor  an  întoarcerea  unui  interesant  fenomen
        luţernei  se  cultivă  de  nou  hemeiu.     cu  lapte  muls  îşi  au  scăderile  lor, dacă  atmosferic:  apariţia  stelelor  care  cad.
             Despre  cultura  hemeiului  vom  mai   ochiul  stăpânului  nu  veghiază  asupra        Ce de legende  nu  s'au  creat pentru
        scrie.                                      vitei  sale.  Cu  prilejul  suptului  trebue  aceste  stele!
                                   Dela  brazdă.    să  te  încredinţezi,  că  viţelul  capătă      Stelele  acestea  sunt  nişte  corpuri
                                                    lapte  îndeajuns  şi  bun.  Mai  departe  să  mici  (şi  nu  stele)  care  provin  din  rup­
                                                    porţi  de  grije,  ca  viţelul  se  se  obici-  tura  unei  comete  şi  care  urmează  -—
              Î n g r i j i r e a  V i t e l o r
                                                    nuiască  pe  încetul  cu  nutremânt  mai   cum făcea şi  cometa — să se învârtească
                                                    vârtos,  şi  ca  în trecerea aceasta  dela  un  împrejurul  soarelui.
                     Creşterea  viţeilor.
                                                    nutremânt  la  altul  el  se  nu  slăbească.
             învăţătorul  ambulant  Huber  de                                                       Când  în  cursa  lor  regulată,  aceste
                                                    La  creşterea  viţeilor  ţinuţi  cu  lapte
        Durlach  publică  acum  de  curând  în                                                 corpuri  să  apropie  de  pământ  până  să
                                                    muls,  trebue  să  fii  sigur  înainte  de
        foaia  săptămânală  a  Reuniunii  agricole                                             pătrundă  în  atmosfera  noastră,  se  în­
                                                    toate,  că  persoana  încredinţată  cu  nu­
        din  Marele  Ducat  Baden  următoarele                                                 călzesc  în  frecarea  cu  aerul  de  se  fac
                                                    trirea  şi  îngrijirea  să  fie  vrednică  de
        15  porunci  privitoare  la  creşterea  vi­                                            căzătoare.
                                                    încredere,  pricepută,  curată  şi  punc-
        ţeilor :
                                                    tuoasă  (acurată),  pentru-că  laptele  tre­
             1.  La  creşterea  viţeilor  trebue  să
                                                    bue  dat  cald,  tocmai  în  starea  în  care     Legenda  lui  Septemvrie.
        aibi  neîntrerupt  înaintea  ochilor,  că
                                                    a  fost  muls.  Vasul,  din  care  viţelul  are
        isbutirea  atîrnă  nu  numai  dela  o  bine                                                 Septemvrie  vine  dela  cuvântul lati­
                                                    să-’şi  soarbă  laptele,  trebue  se  fie  din
        îngrijită  alegere  a  mamei,  dela  bunile                                            nesc  „Septem“,  care  vrea  să zică  şepte.
                                                   lemn,  pentru-că  astfel  laptele  nu  se
        însuşiri,  dela  îngrijirea  şi  nutrirea cores­                                       Ca  să  nu  ne  mai  întoarcem  asupra
                                                    răceşte  aşa  iute  ca  în  cele  de  metal.
        punzătoare  a  ei,  ci  mai  mult  dela  nu­                                           acestui  lucru,  vom  spune  că  Octomvrie,
                                                    Acest  vas  e  de  a  se  ţinea  întotdeauna
        trirea  şi  îngrijirea  viţelului  începând  din                                       Noemvrie  şi  Decemvrie  vin  dela  cuvin­
                                                   curat,  nu  cumva  laptele  din el să capete
        prima  zi,  pentru-că  însuşirile  mamei:                                              tele  latine  octo,  novem  şi  decern,  care
                                                   unele  acrimi,  cari  pot  fi  vătămătoare
        de-a  fi  lăptoasă,  bună  de  îngrăşat,  de-a                                         înseamnă  opt,  nouă  şi  zece,  şi  se  amin­
                                                   viţelului.   Laptele  trebue  să  aibă  tot­
        se  desvolta  în  grabă,  de-a fi  peptoasă,                                           tesc  de  vechiul  an  roman  care  începea
                                                   deauna  aceeaşi  căldură  şi,  bând  viţelul
        ş.  a.,  toate  aceste  se  moştenesc  numai                                           la  Martie.
                                                   mai  pe  încetul,  omul  să  nu-’şi  piardă
        ca  predisposiţii,  cari  trebue  desvoltate                                                Poetul  Ausone  reprezintă  pe  Sep­
                                                   răbdarea;  ear’  sorbitul  prea  lacom  tre­
        prin  nutrire  şi  îngrijire corespunzătoare.                                          temvrie  sub  figura  unui  om,  care  ţine
                                                   bue  împiedecat.     Se  se  dee  mereu
             2.  îndată  ce  a  fost  fătat,  pune                                             în  mână  o  şopârlă  şi  e  înconjurat  de
                                                   aceeaşi  măsură  de  lapte  şi,  având  vi­
        viţelul  înaintea  mamă-sa,  presărându-1                                              tocitori,  butoae  şi  struguri.
                                                   ţelul   scurgere,  înainte  de  toate  poţi
        cu  puţine  târîţe  şi  ceva sare,  pentru-ca                                               Septemvrie  era  odinioară  pus  sub
                                                   să  te  temi,  că  pricina  zace  în  nutrirea
        să  fie  lins  cât  mai  bine;  acesta  e  mo­                                         protecţia  lui  Vulcan,  zeul  focului,  fiul
                                                   viţelului.
        dul  cel  mai  potrivit  pentru îndepărtarea                                           lui  Jupiter  şi  al  Iunonei,  Vulcan  era
                                                                                   (Va  urma)
        materiilor  mucoase,  cu  cari  viţelul  este                                          aşa  de urît,  în  cât mama-sâ,  zice  fabula,
        acoperit,  ca  cu  chipul  acesta  pielea  să                                          îl  aruncă  în  ocean,  de  sus  din  Olimp.
        fie  ajutată  în  lucrarea  sa.  Turnarea  de      X&c/Mibdc luni Ici.                      Crescut  de  nimfele  mării  şi  apoi
        apă  peste  viţel  sau  darea  unui  ou  tre­
                                                                                               întors  ear’  în  Olimp,  e aruncat  din nou
        bue  încunjurate,  pentru-că  aceste  pot                                              pe  pământ  în  urma  unei  certe  cu
        pricinui  boale;  din  contră  gura  şi  nasul      Legenda  lui  August.
                                                                                               tatăl  său. Vulcan cade  în insula Lemnos,
        trebue  curăţite  de  bale.                     In  anul  730  al  Romei  (cu  24  de   şchiopătă şi învaţă pe locuitori  să lucreze
             3.  Pune  viţelul  pe  un  aşternut  ani  înainte  de  I.  C.)  senatul  roman
                                                                                               fierul.
        moale  şi  uscat,  la  loc  svântat  şi  cu  hotărî,  că luna Sextilis  (a  şasa  începând
                                                                                                    El  avea  drept  tovarăşi  pe  Ciclopi
        totul  scutit  de  curent  (tragere  de  aer),  dela  Martie)  să  ia  numele  de Augustus,
                                                                                               fiii  lui  Uranus  şi  ai  Titeei,  care  aveau
        pentru-că  viţelul  este  foarte  simţitor  în  amintirea  număroaselor servicii  aduse
                                                                                               numai  câte  un  ochiu.
        contra  răcelii  şi  pentru-că  îndeosebi  de  împăratul  August.
                                                                                                    Dar’ Vulcan  fu  mai  fericit pe urmă,
        buricul  să  fie  scutit  de aprinderi  trebue   Se  zice  că  chiar  August  provocă
                                                                                               căci  luă  de  soţie  pe  cea  mai  frumoasă
        ţinut  în  stare  cât  mai  curată.  Ne  fiind  votul  spontaneu  şi  unanim  al  Senatului.
                                                                                               zeiţă,  pe  Venus.
        grajdul  destul  de  călduros,  viţelul  tre­  Si  de  oare-ce  Sextilis  avea  numai  30
                                                    i
        bue  acoperit  cu  o  haină  sau  cu  paie.  de  zile,  el  adaugă  încă  una  ca  să  nu   Atenienii  instituiseră  în  onoarea
             4.  Laptele  cel  dintâi  (corasta)  fie  luna  cu  numele  lui  mai  scurtă  de   lui alergările numite  » Lampadophories «,
       trebue  dat  neapărat  viţelului,  ca  fiind  cât  cea închinată lui Iuliu  Cesar  (IuliuJ.  în  care  alergătorii trebuiau  să-şi  treacă
        mai  nutritor  şi  mai  potrivit  curăţirei     Ca  să nu  se modifice  durata  anului   din  mână  în  mână  câte  o  făclie  fără
       materiilor  smolite  din maţe.  Numai dacă  ziua  pusă  la  August  fu  tăiată  dela  Fe­  să o  stingă.
       acest  lapte  l’ar  mâna  pe  viţel  prea tare  bruarie,  care  până  atunci  avea  29  de   Grecii  serbau  pe  zeiţa  bucatelor
       la  foaie,  trebue  se  ’i-se  dee  mai  puţin  zile  în  anii ordinari, şi  30  în anii bisecţi.  şi  Septemvrie  şi  Noemvrie.  La  aceste
       din  el;  una  însă  să  nu  se  peardă  din     La  Roma,  augustalele  se  celebrau  serbări  se  formau  cortegii  une-ori  de
       vedere,  şi  anume,  că  în  cele  8  zile din­  la  12  Octomvrie,  pentru  că  în  ziua  30.000  persoane.
       tâi  viţelul  trebue  să  se  nutrească  cu  aceea  intrase  August  în  Roma  învin­
       laptele  mamă-sa.                           gător  din  resbelul  cu  regele  Părţilor.
        4   5.  Trebue  să  fii  pe  deplin  încre­     Luna  lui  August aduce  în  fiecare
   1   2   3   4   5   6   7   8