Page 4 - Bunul_Econom_1901_44
P. 4

Pag-  4                                             B U N U L  E C O N O M                                           Nr.  44

              Stipendii  dela  Asociaţiune.         200  coroane,  stipendiul  seu,  ca  se  o  întregi,  iar’  alţi  şase  soldaţi  marinari,

                                                    vindece.  Mergea  regulat  şi  doctorul  o  cu  o  altă  corăbioară  de  acelaşi  fel,  au
             «Asociaţiunea»  escrie  concurs  pen­  trata  cu  —-  electricitate.  Când  colo,   stat  sub  apă  douăsprezece  ciasuri,  fără
        tru  următoarele  stipendii  pe  anul  şco­  peste  câte-va  luni  nenorocita  se  simţi   a  se  arăta  că  unde  sunt!  Si  şederea
                                                                                                                              j
                                                                                                                                 *
        lar  de  faţă:                             în  altă  stare. Doctorul,  care  e  de  altfel  acolo  atâta timp,  nu  a  stricat  soldaţilor
             1.  120  cor.  din  fundaţiunea  «I.   de  65  ani,  o  adormia  adecă  totdeauna   nici  câtuşi  de  cât,  căci  neputând  cora­
        Roman».                                    şi  în  asemenea stare  în  loc  s’o  opereze  bia  lua  aer  proaspet  de-afară,  Englezii
                                                   la  gât,  a  abusat  de  nesimţirea  fetei,  au  inventat  o  maşină,  care  curăţă  ea
             2.  80  cor. din  f.  «Em.  D. Başota».
                                                   desonorând-o.  Caşul  a  făcut  mare  sen-  şi  împrospetează  într’una  aerul  din  co­
             3.  100  cor.  din  f.  «A.  Iancu».
                                                   saţie  în  capitală  şi  se  aşteaptă  aspra   rabia  scufundată.
             4.  120  cor.  din  f.  «I.  Gallian»,—
                                                   pedepsire  a  mişelului.                         După  forma  acestor  mititele,  se
        toate  pentru  studenţi  de  gimnasii,  şi  un
                                                                                               vor  construi  acum  corăbii  mari,  cari
        stipendiu  d e:
                                                                                               asemenea  se  poată  petrece  sub  apă
             5.  80  cor.  din  f.  «Dr.  I.  Moga»     Corăbii  nevăzute.  Francezii  au      atâta  timp.  lnsămnâtntea  lor  e  uriaşe.
        pentru  o  fetiţă  dela  şcoala  civilă  a   descoperit cei dintâi corăbiile cari se cufun­  Cu  o  atare  corabie  inimicul  îti  vine
                                                                                                                                 j
        Asociaţiunii  sau  elem.  a  «Reun.  femei­  dă aşa  de  mult sub  apă,  că  abia  se  văd   nevâzut,  se  vâră  sub  corabia  de  resboiu
        lor  r.  din  Sibiiu».                     unele  părţi  din  ele,  coşurile  şi  altă puţin.
                                                   Asta  pentru-că  nefiind  corabia  întreagă   cutare  ce  stă  văzută  pe , apă,  şi  o  îm­
             Cererile,  provăzute  cu  atestat  de                                             puşcă  pe  din jos,  găurind-o  şi  făcând-o
                                                   afară  de  apă,  ea  nu  dă  aşa  ţintă bună
        botez,  testimoniu de  pe  anul  şcolar tre­                                           se  se  scufunde  cu  toţi  ai  săi,  Precum
                                                   inimicului  ca  se  tragă  cu  tunul  în  ea,
        cut,  testimoniu  de paupertate,  —  se  fie                                           vedem descoperind ştiinţa  atâtea  minuni
                                                   ba  se  apropie  aşa  de  tare  de  corăbiile
        înaintate  până  la  30  Nov.  n.  la  comi­                                           şi  pe  acest  teren,  e  de  prevăzut,  că  un
                                                   inimice,  că  le  mpuşcă  şi  găuresce  în
        tetul  central  al  Asociaţiunii  în  Sibiiu                                           războiu  dat  pe  mare între  puterile mări
                                                   coaste  fără  se  fi  putut  fi  băgată  de
        (stradă  Morii).                                                                       europene,  va  fi ceva  cum nici  în poveşti
                                                   seamă.  DaC  totuşi acestea pot  fi  văzute
                                                                                               nu  s’a  închipuit  mai  fioros.
                                                   şi  prinse  încă,  de  vreme-ce  unele părţi
             Ş t ir i  d e   t o t   f e l u l     din  ele  ies  şi  se  văd  din  ape.   .
                                                        Acum Englezii  îi întrec  şi  în  acest     A  ajuns’o mâna  sorţii  pe  ves­
             Un  doctor  criminal.  La  tribu­
                                                   lucru  pe  Francezi.  Zilele  astea  în  apele  tita fată  a lui  Don  Carlos,  pretendentul
        nalul  din  Budapesta e  în  judecată  doc­
                                                   engleze  s’au  făcut  de  marinarii  englezi   tronului  din  Spania.  Se  ştie  că  nainte
        torul  Fazakas  Daniel,  care  deşi  nu  are
                                                   interesante  probe  cu  nişte  corăbii,  cari  cu  câţiva  ani  această  fată  din  o  fami­
        diplomă,  dar’  ca  un  »feltscher«  din
                                                   se  ascund  cu  totului  tot  sub  apă,  de  lie ce ţine  dreptul de a  ajunge  în  Tronul
        vremurile   vechi,  făcea   pe  doctorul   nu  se  vede  nimic  că  unde  sunt,  doar’  ţării  sale,  s’a  îndrăgit  tun  de  pictorul
        »operatorul«.  Deschise-se chiar un spital,
                                                   după  învolbarea  apei  se  ghiceşti  ce  italian  Folchi,  om  altfel  sărac,  şi  a fugit
        unde  tăia (opera)  cu  electricitate.  De,  om
                                                   bălaur  primejdios  fuge  pe  sub  măre.    dela  casa  părintească,  urmându-’l  prin
        modern.  Intre  alţii,  venise  la  el  şi  o
                                                   Era  o  corăbioară  mică,  pe  care  se  pu­  lumea  mare,  crezând  că  vor  trăi  şi
        domnişoară,  elevă  la  preparandie,  care   seseră  şi  o  conduceau  şase  soldaţi,  şi  numai  din  dragoste.  Părintele  ei,  Don
        era  umflată  la  gât.  Ea  a  dat,  săraca,
                                                   cari  au  stat  cu  ea sub  apă  trei  ceasuri  Carlos,  n’a  vrut  să  mai  audă  de  fugita

                   F O I Ţ A                       Căpşorul  blond,  într’auiit  de  soare,    aceea  era  foarte  posomorit.  Nu-i  mai
                                                   Se  razemâ  pe  mâna  dalbă...  Eată,       plăceau  întocmirile  Frovedinţei  şi  cârtea
                                                   Doi  vineţi  ochi  în  suflet  mă  săgeată !
                                                                                               necontenit.  Cu  cât se  gândea  mai  mult,
                                                   Se  fie  numai  o  părere  oaie?      '
                                                                                               că  ce  rău  îi  merge,  cu  atâta  i-se  părea
                        A D I O                                                                că  e  mai  nenorocit.  Dacă  aş  fi  născut
                                                   Mi-se  pării  că  ’mi  povesteau  o  rugă...
        Aleargă  trenul,  -—  zi  şi  noapte-aleargăl   O  sărutare  le  trimit  din  fugă,    şi  crescut  altfel,  îşi  zicea,  aş  fi  mai
        Prin  gări  o  clipă  gâfâind  petrece.    Căci  trenul  pleacă  ear’  —   bătu-l’ar  focul  !  vesel  şi  mai  fericit.   In  frumoasa  ţeară
        Nerăbdător  aşteaptă  semn  se  plece,                                                 a  Egipetulului,  unde  petrecea,  soarele
        Şi  chiotă,  —   şi-’i  gata  ear’  se  meargă...  Stau  trist  la  geam.  Departe  ’n  văi  se  pierde
                                                                                               i-se  părea  prea  ferbinte,  rîul  Nil  căşuna
        Lung  şueră  când  peste  poduri  trece.   Căsuţa  albă  cu  podoaba-i  verde  —-      prea  multă  umezeală,  peşterea  lui  i-se
        Carpaţii  prind  în  neguri  să  se  şteargă...   Şi  poate  acolo  m’aştepta  norocul!...  părea  prea  întunecoasă,  ear’  cerul  prea
        Ce-’i  pasă  lui?...  Te  duce  ’n  lumea  largă  1
                                                                             ST.  O.  losif.
        Nici  zmeul  din  poveste  nu-’l  întrece.                                             vânăt.
                                                                                                    Când  ieşea  la  ţeară,  ceea-cej în
        Măreţul  soare  joacă  printre  nouri...
        Sub  ochii  mei  fug  şiruri  de  tablouri:                                            nedumerirea  lui  o  făcea  des,  la  tot
        Câmpii  şi  văi  şi  munţi  şi  apă  eară...    Betrânul şi soartea omenească,         pasul  găsea  prilej  să  cârtească  asupra

        Ah!  zi  şi  noapte  sboară,  sboară  trenul,              de  Tolstoi.                întocmirilor  lui  Dumnezeu.
        Tot  repetând  în  ropot  lung  refrenul:       Zice  că  de  mult,  în  vremea veche,      Vedea  un  ţăran.  Eată  un  om  feri­
        Adio  dar’  !  Adio,  dragă  ţară !
                                                   în  ţeara  minunilor,  numită şi  ţeara  pira­  cit,  îşi  zicea  el,  dar’  nu  judeca  câte
             I N   TR EACĂT
                                                   midelor,  trăia  un  bătrân  cu  frica  lui  lipsuri  duce  acest  sărman  şi  cum,  de
        Pe  ţerm,  acolo,  mică  şi  Curată
                                                   D-zeu,  care,  în  anii  săi  din  urmă,  de  multe  ori,  la  coarnele  plugului,  se  to­
        Stă  casa  cu  ferestre  sclipitoare.
        In  glastre  rîde  floare  lângă  floare,  loc  nu  se  putea  împăca  cu  soartea  ce  peşte  de  arşiţa  soarelui;  vedea  un  lun­
        Dar’  printre  flori  un  fin  profil  s’arată.  i-o  dăduse  Creatorul  pe  pământ.  De  traş,  ce  om  norocos,  îşi  zicea  în  sine*
   1   2   3   4   5   6   7   8