Page 5 - Bunul_Econom_1901_44
P. 5

Nr.  44                                            B U N U L  E C O N O M                                             Pag.  5

                                                    acolo după  îndrumările jesuiţilor.  Lucruri  gur,  care  atâta  s’a  năcăjit  pe  bătrânul
         sa  fată  nimic  mai  mult.  Banii  li-s’au
                                                    vechi,  luate  ca  trofee  de  armatele  eu­  său  tată  pentru  această  însurătoare  la
         gătat  îndrăgiţilor  mai  iute  ca  dragostea
                                                    ropene.                                     bătrâneţe  cu  fata  de  Jidov,  că  n’a  vrut
         şi  ei  au  început  a  se  lovi  cu  capurile
                                                                                                să  vie  în  nici  o  atingere  Cu  „mama  sa
         de  zidurile  reci  ale vieţii,  ca  toţi  cei-ce
         se  asverl  aşa în  fapte  uşuratice,  călcând   Hoţi  primejdioşi  pe  trenuri.       maşteră “
         peste binecuvântarea părinţilor. In timpul  Să  tot  aude  că  pe  trenuri  să întâmplă     Zilele  astea  apoi  a  fost  şi un  mare
         din  urmă  fugarii  trăiau  în  Paris  lup-  adesea  cele  mai  îndrâsneţe  tâlhării.  scandal între ele.  Bătrânul  Jokai  trimitea
         tându-se  curmare  lipsă.  Mai  nou  ea s’a  Acum foile  aduc ştire  de  2  fapte  într’a-  la  „ziua  morţilor'1  o  cunună  pe  mor­
         şi  bolnăvit  şi  a  ajuns  la  aceea,  că  foile  devăr   blăstâmate  a  unor   hoţi   de  mântul  soţiei  sale  dintâi.  Estan  ear’  a
         din  Paris  se  roage  pubilicul  se  contri-  trenuri.  Intre  Dobriţin  şi  Baia-mare,  un  trimis,  şi  pe  cunună  a  pus  o  pantlică,
         bue  cu  ajutoare,  milă,  pentru  nenoro­  negustor  din  Baia,  cu  numele  Petul,  pe  care  nu  mai  scrisese  numele  său, ci
         cita  fată  de  neam  regesc.              călătoria  cu  încă  doi  străini,  cari  s’au  al  soţiei  sale  celei  nouă,  anume  că  cu­
                                                    pus  se  facă  la glume cu el şi tot  glumind  nuna  o  trimite:  „Doamna  Jokai  (Gross
                                                    să  jucau  cu  o  năframă  cam  umedă,  pe  Bela)  pentru  reposata  Roza"...
              Nu-’s parale  la bieţii oameni.
                                                    care  o  aruncau  încoace  şi  încolo,  de       Fiica  lui  Jokai  mergând  pe  la
         In  luna  trecută,  Octomvrie,  executorii
                                                    câteva-ori  o  aruncară în  faţa  lui  Petul şi   mormântul  mamei  sale  să  pună şi  ea  o
         de  dări  avuseră  îndrumare  se  strîngă
                                                    odată i-o  puseră  întinsă pe  oap. De-odată   cunună  pe  el,  a  vezut  a  cui  nume  e
         cu  toată  puterea  pe  plătitorii  de  dare
                                                    omul  începu  a  slăbi,  a  i-să  închide   pe  cunună,  adecă  nici  nu  a  bătrâ-
         ca  să-’şi  plătească  darea.  Şi-au  şi  făcut
                                                    ochii,  şi  adormi.  Hoţii  îi  furară  48   nulu  ei  tată,  ci  a  tinerei  sale  soţii,  pus
         urîcioasa  lor  datorinţâ.  Dar’  se  vede
                                                    hârtii  de  câte  10  şi  5  floreni!  Pe  când   poate  chiar  în  ciuda  fiicei  lui  Jokai,  şi
         că  nu-’s  parale  la  oameni,  căci,  d.  e.
                                                    s’a  trezit,  mai  ia  bani  şi  oameni  dacă
         în  Budapesta,  organele  statului  şi  ora­                                           asta  aşa  a supărat’o,  că  îndată  a  zvârlit
                                                    ai  de  unde!                               cununa  de  pe  mormânt,  ear’  plantica
         şului,  abia au putut  încassa  cu  500.000
                                                         Un  Sas,  Ioh.  Hanel,  a  făcut  şi  el
         coroane  mai puţin  ca  în  Octomvrie                                                  a  rupt’o  toată  fâşii  şi  a  aruncat’o  de-o
                                                    arătare  de  acelaşi  fel  la  Direcţia  tre­
         anul  trecut.                                                                          parte!
                                                    nurilor.  Pe  el l’au adormit  pe  la  Braşov
                                                                                                     Jokai  aflând  de  lucru,  a  păşit  întru
                                                    şi  i-au  şters  1500  fl.  ce  avea  la  sine.
                                                                                                apărarea  soţiei  sale  tinere  aşa,  că  a
              Tunuri  chinezeşti  în  G-erma-
                                 9                                                              dat  în  judecată  pe  fiica  sa  pentru-că
         nia.  O  corabie  nemţească  a  sosit  zi­      Ura  între  tată si fată.  Scriito-    ea  ar  fi  batjocorit  mormântul  mamei
                                                                            9
         lele  astea  cu  175  de  tunuri  luate  dela  rul  ungur  Jokai  Mor,  coborîtor  "din   sale,  a  soţiei  prime  a  lui!
         Chinezi  în  vremea  resboiului  ce  trecu  familia  jidovească  Gutmann,  dupâ-ce i-a
                                                                                                     Multe  feluri  de  oameni  mai  sunt
         cu  ei.  Tunurile  sunt  foarte  mari,  cu  murit  soţia  dintâi,  creştină,  şi-a  adus să
                                                                                                şi  între  „domni"...
         ţevi  lungi  şi  grele,  trăgând  şi  până  la   vede  aminte  de1 originea  sa,  şi,  om  de
         100  măji  unul.  Tunurile  fuseseră  aşe­  70  de  ani,  s’a  însurat  cu  artista jidancă
         zate  pe  zidurile  ce  încungiură  Pekingul  Gross  Bela,  fată  tinără.                   Mormântul  lui  Czolgos.  Pe
         şi  după  scrisoarea  chineză  de  pe  ele      Bătrânul  amorezat  şi  însurat,  are  mizerabilul  ucigaş al  preşedintelui  ame­
         se  ceteşte,  că  sunt  de  250  ani,  puse  nsă  o  fiică,  măritată  după  un  grof  un-  rican  Mac  Kinley,  pe  Czolgos,  l’au  ucis


         dar’  nu  judeca  câte  neajunsuri  poate  îşi-i  deschide  o  uşe,  care  da  într’o  sală  i-se  părea  în  vis,  dar’  o  îmbrăcăminte
         se  aibe  şi  acesta,  nu  ştia  cum  îl  pân­  lungă  şi  largă,  cu  număroşi  stîlpi  pe  la  îi  era  prea  luugă,  alta  prea  scurtă,  una
         desc  şi  pe  acesta  crocodilii,  sau  cum  mijloc.  Pe  păreţi,  jur-împrejur,  şi  pe  era  prea  îngustă,  prea  largă, prea  aspră
         îl  ameninţă  dinţii  calului  de  Nil.  De ce  stîlpi  erau  bătute  cuie,  şi  de  fiecare  sau  prea  moale,  prea  grea  sau  prea
         nu  m’a  lăsat  şi  pe  mine  Dumnezeu  se  cuiu  atîrna  o  îmbrăcăminte  omenească  uşoară,  prea  călduroasă  sau  prea  frigu­
         umblu  cu  cămile?  Oamenii  aceştia  tre-  întreagă.                                  roasă;  apoi  chiaf  şi  în  hainele,  cari  nu

         bue  se  grijească  de  foarte  puţine,  zicea   Fără  ca  conducătorul  să-’i  zică  aveau  scăderile  acestea  în  măsură  aşa
         de  altă  dată.  In  sfîrşit,  ajungând  în  ceva,  bătrânul  ştia  în  vis,  ce  înseamnă  mare,  odată  îl  strângea  aici,  odată
         marea  cetate  Alexandria  si  văzând      hainele   acestea.   îngerul,   pentru-că  dincolo  şi  nu  se  simţia  în  ele  bine.
                                       >
         mulţimea  nenumărată  de  oameni,  din  acesta  era  conducătorul,  îi  dete  voie          Cercase  pe  lângă  toţi  stâlpii  de
         sutele  de  mii,  cari  alergau  în  sus  şi  în  să-’şi  aleagă  din  miile  de  sorţi  una  lângă  păreţi,  dela  dreapta  spre  stânga,
        jos,  fiecare  i-se  părea  mai  fericit  decât  după  plac,  să  îmbrace  hainele  ce  i-s’ar  îmbrăcăminte  de  îmbrăcăminte  şi  se
         dînsul.                                    părea  mai  bune  şi  cari  i-ar  fi  mai  întreba  suspinând:  Să  nu  fie  oare  în
                                                    potrivite.                                  palatulu  ăsta,  între  miile  de  îmbrăcă-
              Reîntors  apoi  în  peşteră  şi  mai
                                                         Bătrânul  nu  mai  ştia  ce  să  facă  minţi,  una  singură  potrivită  pentru
         tare  cârtea  în  contra  lui  Dumnezeu,
                                                    de  bucurie.  Asta  o  dorise  inima  lui  mine?  Puţine  cuie  mai  erau  şi  ajungea
         care  l’a  făcut  aşa  şi  nu  altfel.
                                                    nemulţumită  de  mult.  Lacom  îşi  întinse  ear’  la  uşa  pe  care  intrase.  Zeu,  nici
              Odată  adormind,  eată  că  vede  în  mânile  după  hainele,  cari  sclipeau  mai  a  treia  din  urmă,  nici  a  doua îmbrăcă­
         vis  un  palat  mai  mare  decât  toate  pe  frumos,  dar’  durere,  nu  i-se  potriveau.  minte  nu  se  potrivea.
         care  le  văzuse  în  Alexandria.  Bate  la     Trebuia  să  le  desbrace  ear’  şi  să     Mai  rămase  cea  din  urmă.  Pe
         poartă  şi  îndată  îi  deschide  un  om,  încerce  altele.  Nici  unele  însă  nu  erau  asta  abia  îndrăsnea  s’o  încerce de  frică,
         care  se  părea,  că  ştie  de  ce  venise.  făcute  pentru  dînsul.  îmbrăca,  desbrăca,  că  în  sfîrşit,  n’o  să  mai  âfle  pentru  el
         Conducătorul  îi  face  semn  să-l  urmeze  cerca,  proba,  ore,  zile  întregi, după cum  nici  o  soarte  pe  pământ.  Dar’  a  fost
   1   2   3   4   5   6   7   8