Page 6 - Bunul_Econom_1901_44
P. 6

Pag.  6.                __________    ______               B U N U L  E C O N O M                                     Nr.  44


         în  Auborne  cu  electricitate.  L ’au  pus  de  covoare  „Haas  şi  fiul“  primeşte  an  din  Viena  a  înghiţit  o muscă viuă,  care
         un  capac  pe  cap,  i-au  legat  mânile  şi  de  an  un  ajutor  mai  mare  pentru  sus­  a  trăit  mai  departe  în  stomacul  lui,  ba
         i-au  pus  nişte  zale  pe  picioare,  şi  slo­  ţinerea  „fabricei  de  covoare  din  Ara-  chiar  s’a  sporit  şi  în  fine  a  primit
         bozind  electricitate prin  acelea  asupra  nyos-Maroth“.  Banii s’au  ridicat  an  de  moartea  nenorocitului  tînăr,  fără  ca
         lui,  l-au  omorît.  încă  prea  fin  pentru  an, ba productele acestei pretinse „fabrici“  medicii  cei  mai  renumiţi  din  Viena să-’i
         aşa  un  păcătos.  Trupul  i-l’au  versat  au  fost  chiar  premiate  la  Paris.  Acum  poată  ajuta.  Caşul  a  produs  mare  sen-
         apoi  cu  o  medicină,  care  se-’l  descom­  iese  la  iveală,  că  fabrica  din  chestie  saţie  şi  medicii  discută  mult  lucrul,
         pună  cât  mai  repede.  L ’au  îngropat  nu  există  şi  nici  nu  a  existat  nici  cum  s’ar  putea  ajuta,  ivindu-se  din  nou
         apoi  simplu  în  curtea  temniţei.        odatal...  Fără  comentări                  asemenea  cas.              "
              Directorul  temniţei  a  primit  foarte
                                                         Zăhar  soldaţilor.       In  armata
         multe  scrisori  ameninţătoare,  de  nu  va                      J                          Răstignire.  La  Welşmitz  (Tirol)
                                                    germană  a  fost împărţit  mai  mult zăhar
         lăsa  se-’l  desgroape  pe  Czolgos  şi  să-’l                                         un  ţăran  s’a  răstignit  singur. El  a  făcut
                                                    între  soldaţi.  Âu  ajuns  adecă  la aceea,
         îngroape  apoi  soţii  anarchişti  cu  mare                                           o  cruce  din  două  scânduri,  s’a  lungit
                                                    că soldatul,  care  a luat  o porţie  anumită
         pompă.  La  asta  directorul  a  răspuns                                              deasupra, şi-a bătut un cui prin  picioarele
                                                    de zăhar  poartă  mai  uşor şi  bine  foamea
         dând  poruncă  se  fie  răsturnată  peste                                             lui  puse  la  olaltă  şi  apoi  a  bătut  un
                                                    şi  setea. îndemnaţi de  aceste  au  început
         mormântul  criminalului  o  peatră  foarte                                            alt  piron  în  palma  mânei  stângi.  Ne­
                                                    împărţirea  zăharului  şi  în  armata  rusă,
         mare,  pe  care  nici  10  se  n’o  poată                                             norocitul  a  fost  dus  într’o  stare  des­
                                                    în  Moscva,  Petersburg  şi  Varşovia.
         înlătura,  şi  pe  lângă  asta  doi  panduri                                          perată  la  spital.  Se crede că va  fi scăpat,
                                                         E  curios  numai,  zice  »Trib.  Pop.«,
         să  stea  de  pază,  că  de  va  veni  cineva                                         dar’  va  fi  închis  în  casa  de  nebuni.
                                                    că  în  loc  de  a-’şi  bate  capul  cercurile
         în jurul  mormântului,  să-’l  prindă.
                                                    competente  cum  să  nutrească  mai bine
                                                                                                    Iepurii  lui  Rotschild.  Baronul
                                                    pe  soldaţi,   caută  mijloacele  prin  cari
              Ajutoare de stat pentru nimic.        aceia  se  poată  răbda  foame  mai  înde­  James  de  Rothschild  învită  într’o  zi  la
        Sub  acest  titlu scrie  »West ung.  Volks-   lungată!  Azi-mâne  aceea  va  fi  armată   vânătoare,  mai  multe  din  cunoştinţele
        Ztg.«  următoarele : Precum se ştie,  trăim   mai  bună,  care  ştie  răbda  mai  multă   sale,  dar’  mai întâiu  le  ţine  următoarea
        în  Ungaria  în  era  ajutoarelor  date  de   foame!                                   cuvântare:
        stat  fabricanţilor  bogaţi,  speculanţilor                                                 — Puteţi  domnilor să trageţi asupra
        şi  lipitorilor  poporului.  Banii  storşi  din   160  ani!  Ziatele  greceşti  anunţă   tuturor  iepurilor  pe  cari  îi  veţi  întâlni
        sudoarea  poporului  se  împrăştie  astfel  că  cel  mai bătrân  om din  lume  a  murit  în  parcul  meu,  dar’  vă  rog  se  cruţaţi
        între  cavalerii  de industrie;  Astfel  că­  într’un  sat  în  Albania.  El  se  numea  iepuroaicele.  Şi  pentru-ca  se  nu  vă
        pătă  pentru  facere  şi  susţinerea  de  Ismail  Haga,  era  în  vârstă  de  160  ani  înşelaţi,  am  pus  se taie  urechile  tuturor
        fabrici  nouă  ajutoare  oameni,  cărora  şi  lăsă  200  urmaşi.  Betrânul  a  avut  iepurilor,  femeiuşele  au  însă  urechile
        nici  prin  minte  nu  le  trece  să  facă  toţi  dinţii  şi  a  fost  sănătos  până  în  întregi.
        fabrici!  Aşa  s’â  întâmplat  cu  „fabrica  ultimul  moment  al  vieţii  sale.             începând  vânătoarea,  oaspeţii  lui

        de  ghete  din  Şemniţ"  şi  cu  fabrică  de                                           Rotschild  începură  să  se  mire  de  nu­
        ghete  » Turul*  din  Timişoara.  Acum           O  muscă  viuă  în  stomacul          mărul  mare  de  iepuroaice  ce  întâlneau
        s’a  descoperit  un  nou  scandal.  Firma unui  om.  S ’a  întâmplat  că  un  tînăr    şi  cari  par’că  într’adins  îşi  înălţau  şi
                                                                                               mai  mult  urechile,  pe  când  »iepuri«
        silit  se  mai  facă  o  încercare.  Cu  mâna   ţase  de  cuiul  din  urmă.  Intre  miile  de  bărbaţi,  cu  urechile  tăiate,  nu  întâlneau
        tremurând  apucă  hainele,  cu  sfieală  le  vestminte  pe  cari  le  cercase,  numai  în  nici  unul!
        îmbracă  şi,  o  minune!  gândeşti  că sunt   ale  lui  se  simţia  dar’  bine.            Să  vede  că  baronul  voise  să facă  o
        crescute  pe  el.  Bine  ca  în  ele  nu  se     Bătrânul  înţelese  învăţătura.  Deş-  glumă  cu  pretenii,  să  peardă  vremea
        simţise  de  multă  vreme;  membrele  le   teptându-se  de  odată, 'ochii  i-se  scăldau  fără  a  putea  puşca  ceva.
                                                    în  lacrimi.  însuşi  Dumnezeu  îl  convinse,   Plictisit  de această  mistificare, unul
        purta  uşor  şi  cu  îndemânare,  inima  îi
        sălta  de  bucurie,  pentu-că  acum  se     că  fiecare  om  poate  fi  fericit  numai  din  vânători  trage  asupra  unui  iepure
                                                    cu  soartea  cu  care  l’a  dăruit  dela  în­  cari  avea  urechi  admirabile.
        credea  foarte  norocit.
             Cu  dispreţ,  îşi  zicea  în  sine,  o  să  ceput.   Fără  să  câştige  în  loterie,   Când  îl  luă  de  jos,  cunoscîi  că
        calc  în  picioare  hainele  cele  vechi  şi   făcuse  câştigul  cel  mai  mare  despre  deşi   nu  avea  urechile  tăiate,  totuşi
        se  le  arunc  deoparte.  Dar  din  întâm­  care  pomeneşte  şi  Paul  Apostolul cătră  era  un  iepure  bărbătuş.
        plare,  hu  le  mai  găseşte.  Se  făcuseră   Timoteiu:  Mare  câştig  face  acela,  care   Vânătorul    să  gândi  puţin,  apoi
        nevăzute.  Numai  acum  întrerupse  tăce­  este  îndestulit,  şi  cu  inima  la  Dum­  scoase  cuţitul,  îi  tăie urechile  şi-şi  con­
        rea,  pe  care  o  păstrase  de  când  înge­  nezeu.                                   tinuă  vânătoarea,  făcând  mereu  acelaşi
        rul  îi  dete  voie  să-’şi  aleagă  vestminte   Câştig  ar  fi  acesta  şi  pentru  tine   ucru.
        după  plac. Unde  îmi  sunt hainele  vechi?   cetitorule!  Dacă  nu  l’ai  fi  făcut  până   A  doua  zi  Rotschild  care  crezuse
        întreba  el.                               acum,  bine  să-’ţi  însemni:   Adevăratul   că  pretinii  s’au  dus  acasă  fără  ispravă
             îngerul  nu-i  răspunse  nimic,  ci-1   noroc  pe  pământ  consistă  în  evlavie  şi   şi  iepurii  săi  sunt toţi sănătoşi,  primeşte
        duse  înainte  unei  oglinzi  mari,  ca  să   îndestulire.  Ori  ce  ai  fi:  măestru,  plu­  un  mare  număr  din  iepurii  împuşcaţi
        se  vază.  Era  să-’i  pice  obrazul  de  ru­  gar,  cărturar,  îndestuleşte-te  cu  soartea   din  parcul  său  împreună  cu  următorul
        şine  şi  ar  fi  dorit  să  între  în  fundul   în  care  te  afli,  dar’  nisueşte,  ca  în   bileţel:
                                                                                                  *
        pământului...  ear’  se  văzuse  în  hainele   aceea,  să  fii  cât  se  poate  de  mulţumit.  »Eată  câţi  am  puşcat  eri;  nu
                                                                      Tr.  de  Petra-Petrescu.
        lui,  pe  cari  le  ridicase  cineva  şi  le acă-                                     vreau  se  mi-i  ţin  mie,  ţi-i  trimit  şi  în
   1   2   3   4   5   6   7   8