Page 7 - Bunul_Econom_1901_44
P. 7

Nr.  44                                           B U N U L  E C O N O M                                             Pag.  7


        schimbul  plăcerei  ce  am  avut  omo-  ferţi  şi  tocaţi  în  amestec  cu  târîţe  de     —  Ba  al  meu.
        rîndu-i  te  voiu  învăţa,  acuna  eu,  dacă   grâu,  făină  de  cucuruz,  puţină  sare  şi   încep  a  trage  unul  de-o  mână  şi
        voesti,  modul  cum  se  taie  urechile  turtă  de  in  sau  rapiţă.                  altul  de  ceealaltă.  Ţiganului  îi  rîdeau
        când  le  ai  prea  mari».                      Apa  de beut dată  călduţă  în timpul   buzele  de  îngâmfare.
                                                   frigului  de  asemenea  face  ca  găinile       —   Da  la  tine  n’a  mâncat  deajuns
                     P o v e t e.                  să  producă ouă mai multe  ca de  obiceiu.  până  acum ?
                                                   Fiind-că  găinile  au  năravul  de  a  bea       Mâna  ţiganului  mai  să  iasă  din
               Tim pul  sădirei  pomilor.
                                                   dimineaţa  cât ce  s’au  sculat,  este  bine  umere  de  smuncitură.
             Pomii  se  sădesc  toamna  şi  pri­
                                                   a  le  înzestra  cu  apă  des-de-dimineaţă.      —  Vezi  că  noi  nu  nemurim...
        măvara.  Toamna  se  sădesc  pomii  în
                                                   Nevoite  fiind  a-’şi  stâmpăra  setea  cu       Cealaltă  spată  se  cutremură  şi  ea
        pământurile  uscâcioase,  calde  şi  adă­
                                                   zăpadă  sau  apă de tot  rece,  ele  slăbesc   de  altă  sdruncinare.
        postite.  Săditul  se  face  în  Octomvrie
                                                   din  samă  afară,  în  carne  şi  putere  şi     Sfada  se  întăreşte.
        şi  Noemvrie.  Apa  de  ploae  şi  de  ză­
                                                   încetează  dea  oua.  De  aceea  pe  timp        —  Că  numai  tu  crezi  că  poţi  os­
        padă  face  ca  ţerîna  se  se  străcure  în
                                                   de  ger,  vasul  trebue  reumplut  de  câ-   păta  lumea...
        toate  golurile  rămase  printre  rădăcini.
                                                   teva-ori  pe  zi  şi  ţinut  la  un  loc  măcar
        Cu  chipul  acesta  pământul  vine  în                                                      —   D’apoi  tu,  calicule?
                                                   scutit  de  ger.
        nemijlocită  atingere  cu  rădăcinile.  încă                                                Din  ceartă  ajung  la  bătae.  Se  în­
        în  ajunul  iernei  se  ivesc  multe  rădă­                                            tindeau  peste  capul  ţiganului,  dar  lovi­
        cini  subţiri,  cari  mijlocesc  prinderea            F l & W & I I f t                turile  se  opreau  tot  la  mijloc!  După un
        şi  nutrirea pomului. De  altă  parte  gerul                                           timp  de  pisală,  ţiganul  îngână  cu  milă
                                                                         i
        înfânează  pământul  din  jurul  pomului,                 Induiosare.                  dintre  ei:
        înlesneşte  răsbaterea  aerului  şi  topirea    Se  înădise  ţiganul  să  se  ducă  la      —  Măi, nu vă omorîţi pentru mine...
        materiilor  nutritoare.  Iată  tot  atâtea   naşâ-su  tot  cam  pe  la  vremea mâncării.
                                                                                                                                Ionică.
        foloase  ale  sădirei  de  cu  toamna.     Cela,  ca  Românul,  nu  putea  să nu-şi
             In   pământurile   răci,  trândoase,  cheme  finul  la  masă.
                                                                                               Din  însărcinarea  „Reuniunii  Economice":
        umede  şi  bântuite  de  geruri  mari  şi       Azi  aşa,  mâne  aşa,  dela  o  vreme   Editor  şi  redactor  responsabil:  Ioan  Moţa.
        de  vânturi aspre, săditul  seamănă  până   s’a luat  de gânduri, că nu putea să se ospe-
        în  primăvară.  Săpatul  gropilor  însă  se   teze  odată  fără  clopot  la  ureche.
        face  în  timpul  toamnei  sau  al  iernei;                                             1119—1901.  vegrh.  szâm.
                                                        —  Măi,  tare  ţi-i  soacra...                Ârverfei  hirdetmeny
        ear’  săditul  se  face  apoi  primăvara  în­
                                                        —  Las’o  să  trăiască  că-i  bună,
        dată  ce  dă  căldura  şi  ţerîna  scoasă  de                                               Alolirott  kir.  birosâgi  vegrehajto
                                                        —   Te  cred.    U
        cu  toamnă  sau  peste  iarnă  s’a  sventat                                            az  1881.  evi  LX.  t,-cz.  102.  §-a  ertel-
                                                        Odată  spune  vecinului  ce  păţeşte
        binişor.                                                                               meben  ezennel  kozhirrâ  teszi,  hogy  a
            5
                                                   el  cu  ţiganul,  tânguindu-se  că  nu  ştie
                                                                                               szâszvârosi  kir.  jârâsbirosâgnak  1901.
                                                   cum  să  se  scape  de  fin.
              Nutreţ  cald  pentru  găini.                                                     evi  V.  638  sz.  vegzese  folytân,  az  „Ar-
                                                         —  Lasâ-mă  pe  mine...
                                                                                               deleana“  penz-  es  hitelintezet  reszveny-
             Se  ştie  că  îndată  ce  timpul  se       —  Cum?
        răceşte,  găinile  ouă mai  puţin, ear’ după-                                          tărsasăgnak,  Ioanes  Iuon  Kătana  es
                                                        —  Mâne,  la  vremea  meşei,  trimite  târsai  ludesdi  lakosok  elleni  542  kor.
        ce  de  frigul  încetează  aproape  cu  totul
                                                   un  băiat  să-mi  dee  de  veste.           toke,  ennek  1900.  evi mâjus 4-to'li  6%
        de  a  mai  oua.  Şi  tocmai  în  acest timp
                                                        —  Şi-apoi?                            kamatai,  122  kor.  54  fiii.  eddigi  es  5
        ouăle  se  plătesc  mai  bine;  ear’  trebu­
                                                        —  Ii  pricepe  tu  atunci...          kor.  60  fiii.  ârveresi  kitiizetesi  koltsegek
        inţa  lor  în  economia  casei  e  de  o  po­
                                                        A  doua  zi  la  prânz  ţiganul  la uşe.  erejeig  kielegiteskent  lefoglalt  es  3060
        trivă  simţită iarna  ca şi  în  celelalte anu-
                                                   Nu  trece  mult  şi  pică  şi  vecinul.     koronâra  becsiilt  16,  borju,  juhok  es
        timpuri.  De  aceea  este  de  dorit  a  să
                                                        Cum  s’âu  văzut,  de  tot  pe  dra-  tehenek  biroi  ârveresen  el      fognak
        face  totul,  ca  găinile  să  ouă,  dacă  nu
                                                   goste.                                      adatni.
        fără  întrerupere,  cel  puţin  mai  bine
                                                        —  Ce  mai  faci,  cum  o  ’nvîrteşti?      Mely  ârveresnek  a  szâszvârosi  kir
        decât  până  acum.
                                                        Şi-apoi  întorcându-se  cătră  gazdă:  jârâsbirosâgnak  1901.  ăvi  V.  638/2  sz.
             Pentru-ca  găinilor  să  le  umble
        mai  bine  şi  să  producă  ouă  mai  multe     —  Da  ştii  că  ţi-i  fudul  finul?   vegzese  folytân,  a  helyszinăn  leendo
        ca  de  obiceiu,  ele  trebue  ţinute  la       —  Eu?                                 eszkozlesere  vagyis  Ludesden  a  felek
                                                                                               lakâsâra  igoi.  ivi  november  ho  i8-ik
        adăpost  şi  nutrite  în  timpul  frigului  cu   Face  ţiganul  mirat.
        nutreţuri  calde.                               —  Eaca  nici-odată  nu  vii  să  mâ­  napjdra  dileldtti  8  ordjdra  tuzetik  ki,
                                                                                               a  mido'n  is  a  fennti  ingosâgok  esetleg
             Găinile  se  nutresc  peste  iarnă  cu  nând  la  mine  şi  dă,  n’oi  avea  eu  bu­
                                                                                               becsâron  aloi  is  azonban  csakis* 1  kesz-
        grăunţe  de  cucuruz,  grâu,  orz,  oves,  ş.  nurile  lui  Iov,  da  de ospătat  un  creştin
                                                                                               penz  mellett  fognak  eladatni.
        a.  Un  nutreţ  foarte  priincios  găinilor  tot  se  găseşte  pe  masa  mea...
        este  cucuruzul,  care  ar  trebui  prăjit  în-   —   Numai  să-mi  fi  spus,  Româ-        Kelt  Szâszvâroson,  1901.  evi  ok-
        câtva  şi  apoi  dat  în  stare  caldă.  Nu­  nico,  că  la  mine  nu  ’ncape  fudulie ..  tober  22-en.
        treţurile  ferte  de  ori-ce  soiu,  de  ase­    —  Atunci  hai  de  mănâncă  azi
                                                                                                                          Băcz  Ârpâd,
        menea  ar  trebui  date  în  stare  caldă  cu  noi.                                                                kir.  bir.  v£gr.
        sau  după-ce  s’au  încălzit  din  nou.  Un     Şi  Românul  face  din  ochi  gazdei.
        nutreţ  ieftin  şi  aevea  bun  sunt  cartofii  —  Ba  nu  vecine,  azi  e  al  meu.
   2   3   4   5   6   7   8