Page 1 - Bunul_Econom_1901_45
P. 1

Anul  II.                                   Orăştie,  3/16  Noemvrie  1901.                                        Nr.  45














                                                               P R O P R I E T A T E A
                   A B O N A M E N T E :                                                                   I N S E R Ţ I U N I :
                                                     .R e u n iu n ii  e c o n o m ic e   în  O ră ştie "  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e .
       Pe  an  4  coroane  (2  fi.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)
                Pentru  R o m â n i a   15  franci.        A pare  în  flecare  Sâm bătă          Abonamentele  şi  inserHunile  se plătesc  înainte.
                                                                     Câteva  îndrumări.       peste  pământ,  grijind  se  nu  rămână
             D ela  R euniune.                                                                locuri goale  printre  rădăcini.  După  ce
                                                        A  făcut  foarte  bine  acela,  care
                                                                                              am  coperit  rădăcinile  cu  pământ  bun
       Nouă  împărţire  de  altoi.                gropile  pen tru  aşezarea  al toilor,  le-a   şi  l’am îndesat puţintel, putem  uda, atâta
                                                  făcut  încă  în  vară,  precum  scriam  noi,
                                                                                              cât  credem  că  să  străbată  şi  să  atingă
            Avem  bucuria  a  putea  împărtăşi  căci prin aceea  pământul, chiar rău  de-ar
                                                                                              rădăcinile.  Dacă  însă  pământul  e  reve-
       membrilor  ^Reuniunii  Economic e“  din  fi,  s’a  frăgezit  şi  îmbunit  prin  atingerea
                                                                                              nos,  apoi  acum  toamna  nu  udăm,  nu­
       Orăştie,  că  la  întrevenirea  şi  stăruin­  cu  aerul.  Dar’  cine  nu  a  făcut  acest
                                                                                              mai  de  e  cam  uscat.
       ţele  comitetului Reuniunii la ministeriul  lucru,  n’are  se  desnâdăjduiască,  căci
                                                                                                 '  Peste  acesta  tragem  apoi  tot  pă­
       r.  u.  de  agricultură,  acel  minister  a  acum  ne-mai  avend  oamenii  de  lucru
                                                                                              mântul  cel  mai  slab ce-’l  pusesem  de-a
       asignat  Reuniunii  şi  acum  în  toamnă  la  câmp,  fiecare  are  vreme  se  ducă  în
                                                                                              stânga,  si-’l  grămădim  în  jurul  altoii,
       1860  de  altoi,  între  cari  iooo  gropi  câte  un  pic  de  păment  bun,  din       ca  să  stee  ca  un  fund  de  tăer  înălţat
       de   meri,  tot  mere  pătule,  200  peri,  o  parte  a  grădinei  unde  ştie  că  e bun,
                                                                                              în  sus.
       tot  soiuri  nobile,  pentru  preţul  de  câte   gras,  bine  roditor,  ear’  cel  nou,  scos   Dacă voim ca altoaia să o şi proptim,
       10  cr.  alto ai a.                        de  pe  fundul  gropilor,  îl poate eventual   apoi  propta  s’o  punem  dinspre  miază­
                                                  duce  în  locul  celui  bun.
            Având  Reuniunea  de  suportat  şi                                                noapte,  pe depărtare de-un  lat  de mână
       cheltuelile  de  pachetare  şi  cărăuşie,       E  lucru  de  căpetenie,  pentru  buna   dela  tulpina  altoii.
       Reuniunea  trebue  se  socotească  în      desvoltare  a  altoii,  ca  groapa  în  care     La  sâditul  de  toamnă,  coroana s’o
       13—15 cr.  altoaia (care  la Geoagiu  abia   o  punem,  se  fie  destul  de largă,  anume   lăsăm  de  tot  neatinsă (primăvara  tăiem
       se  poate  căpăta  cu  40—50  cr.  una!)   de  12Q  centimetri  largă  şi  de  70  cm.   şi  din  crengi,  toamna  nu!).
            Membrii  Reuniunii  cari  la  împăr­  de  adâncă.
       ţirea  din  primăvară,  nu  au  putut  fi       Făcând  groapa,  pămentul  cel  bun         Altoile  nu  e  bine  să  stee  mult
                                                                                              cu  rădăcinile  afară  la  aer.  De  aceea
       împărtăşiţi  cu  altoi,  se  se  înştiinţeze  de  de-asupra  (pătura  arătoare),  se-’l
       acum  si  se  trimită, şi vor căpăta partea  punem  de-o  parte,  d.  e.  de-a  drepta   îndată  ce  sosesc  dela  Geoagiu,  să  fie
                                                                                              duse  şi  puse  de  oameni  în  gropile  lor,
       câtă  li-se  cade,  după  taxa  ce  au  plătit.  săpăturii,  ear’  cel  mai  din  adânc,  pă­
                                                                                              căci  altfel  frigul  le poate  strica.
       Cei  înscrişi  cu  1  fl.  taxă  pe  an,  vor  mentul  aşa  zis  „mort",  care  adecă  n’a
       primi  10  altoi  gratuite,  cei  eu  50  cr.  fost  lucrat  şi  străbătut  de  căldură,  nici
                                                                                                  Mercuri  în  20 Nov.  n.  după  amiaz,
       5  altoi.                                  de  ger,  îl  punem  de-a  stânga.
                                                                                              noi  împărţim  altoile  aici  în  Orăştie.
            Acei  membri  cari  în  primăvară au       Când  ducem  altoaia  s’o  aşezăm,     Până  atunci  faceţi gropi!  Găliţi-le  să
       căpătat  deja  cât  li-s’a  căzut,  capătă  atunci  punem  pe  fundul  gropii  din
                                                                                             fie  gata,  ca  pe  când  sosiţi  cu  altoile
       acum  altoi  cu  preţul  acesta  mic,  dela  pămentul  cel  bun,  un  strat  gros,  cam
                                                                                              acasă  să poată fi puse  îndată  în  gropi /
       Reuniune,  până  se  vor  ajunge.          jumătate  de  groapă,  apoi  peste  el  aşe­
            Scopul  nostru  fiind  răspândirea  zăm  altoaia.  Scopul  acestei  întoarceri
       cât  se  poate  de  tare  a  pomâritului  la  a  pământului  e,  ca  începând  a  da  în
      poporul  nostru  din  acest  ţinut,  ca  fiind  jos  rădăcinile  cele  nouă  ale  altoii,  ele   Conducetori  buni  —
       pomăritul  un  ram  economic  ce  se  plă­  se  dee  acolo  de  pământ  bun,  priincios,                sfîrşituri frumoase.
      teşte  atât  de  bine,  încât  numai  econo­  hrănitor.
      mia  vitelor  e asemenea de  răsplătitoare,      Altoaia  o  pregătim  aşa,  că  din         Ori încotro  ne  aruncăm  privirile,
      comitetul  Reuniunii economice  primeşte,  rădăcinile  mai  groase,  tăiem  din  toate  la  tot  pasul  vedem  goluri,  lipsuri  şi
      în  chip  extraordinar  —  că  cine  nu  s’a  cam  a  treia  parte,  cu  un  cuţit  bine  scăderi  fel  şi  fel.  Mişcări  mai  de  samă,
      înscris  de  membru  la  Reuniune  în  de­  agerit  (se  taie,  nu  sh  rupă!),  şi  anume  făcute  cu  pricepere  şi  în  mod  stăruitor,
      cursul  anului,  se  vie  se se  înscrie acum,  aşa  le  tăiem,  că  punându-le  în  groapă,  abia  ici-colea.  Si  aceasta  e  causa  că
                                                                                                              >
      şi  îi  va  împărtăşi  de  altoi  şi  pe aceştia.  latul  tăieturii  se  stee  în  jos,  în  spre  aşa  de  anevoie  dăm  înainte,  ear’  în
            Fiecare  membru  are  apoi  dreptul  afunzime.  Rădăcinile  ce  au pe ele  vre-o  unele  locuri  facem  „mersul  racului",
      a  cumpăra  peste  numărul  ce-’i compete  vătemătură,  trebuese tăiate  pe  din  sus       îndeosebi,  în  trebile   economiei,
      ca  membru,  cu  micul  preţ  stabilit,  încă  de  vătămătură.                         mişcarea  este  aşa  de  slabă  şi  fără
      atâtea altoi,  câte  va  voi, spre a le  aşeza   Peste  rădăcini  aruncăm  apoi  pă­   vieaţă,  încât  trebue  să  ne1  pună  pe
      prin  grădinile  satelor  noastre,  îndem­  mânt  mărunt,  tot  de  cel  bun)  bine  pre­  griji*
      nând  pe  toţi  a-’şi  folosi  în  acest  chip  gătit,  care  se  se  strecoare  bine  printre   Abia  avem  două  reuniuni  eco­
      cuminte  grădinile.                         rădăcini.  Apăsăm  apoi  puţin  cu  talpa  nomice,  una  în  comitatul  Sibiiului  ş
                                                                                                                                      1
   1   2   3   4   5   6