Page 2 - Bunul_Econom_1901_45

Pag- 2 _______ BUNU L E C O N O M ______ Nr. 45

alta aici la Orăştie. Aceste două reu­ află mai numai fenaţe; ear’ agri (locuri Peste uliţă dela biserică, am vă‘
niuni stărue din toate puterile pentru de arat) prea puţine zut o şcoală de altoi, cât se poate de
răspândirea cunoştinţelor economice In schimbul multor lipse şi nea­ frumoasă, a domnului Popoviciu. In
aevea folositoare. Şi, fără îndoială, cele junsuri comuna Sibiel este aşezată într’o această şcoală sunt altoi de unul şi de
mai temeinice şi mai trainice sunt cu­ înfundătură scutită de vânturile de că- mai mulţi ani. Altoi mai frumoşi şi
noştinţele, ce aceste reuniuni le răs­ tră apus şi miază-noapte, şi astfel are mai sănătoşi nici că se poate; soiuri
pândesc de-a dreptul, când ele vin în o posiţie din cele mai priincioase pentru are puţine, dar’ pe ales, şi anume de:
atingere cu poporul din deosebitele cultura pomilor. De altfel comuna nici cele aevea de preţ, cum sunt parmenele
comune. Cum însă într’un comitat sunt nu este lipsită de pomi, parte crescuţi aurii şi patulele. Aici domnul Popoviciu
zeci şi chiar sute de comune (într’al de sine, parte puşi de locuitorii comu­ a arătat poporului: cum trebue pregă­
Sibiiului 88, ear’ într’al Hunedoarei 432), nei, meri, peri, pruni şi nuci. Numai tit locul pentru sămănarea sîmburilor
numai rar de tot îi vine rîndul la cât pomii de azi nici pe departe nu de poame, cum se samănă sîmburii,
aceeaşi comună, să audă şi ea o în­ sunt de ajuns, nici ca mulţime, nici cum se plivesc şi sapă pomişorii, cum
văţătură bună economică, din rostul mai ales ca soiu,^ se altoiesc şi cum trebue crescuţi şi
prelegătorilor trimişi de Reuniuni. Ear’ Fruntaşii comunei au văzut acest îngrijiţi până la timpul strămutării în
în comitatele fără reuniuni româneşti, locul, unde au să rămână pentru în­
neajuns. Au văzut că numărul pomilor
merge şi mai rău. In aceste poporul ar putea fi înzecit mai mare ca cel de treagă vieaţa.
este lipsit aproape cu desăvîrşire de Acest mod practic pentru răspân­
faţă, că livezile din jurul comunei ar
învăţături, cari să-’l pună pe calea unei direa pomăritului raţional (înţelept) este
trebui prefăcute toate în pometuri,
înaintări temeinice şi sigure. vrednic de toată lauda, ca aproape sin­
având în acelaşi timp două foloase:
gurul potrivit de-a duce la ţînta dorită.
Tocmai de aceea ne cade bine, iarbă şi poame, două roade, cari isbutesc
In ce priveşte celelalte lucrări
când dăm de câte o comună, în care împreună cât de bine pe acelaşi loc.
trebuincioase pomilor, încă se urmează
putem constata un început bun pentru Au văzut mai departe, că şi în ce
cu multă stăruinţă şi pricepere. In de­
înaintarea într’un ram sau în mai mulţi priveşte soiul pomilor, este încă foarte
cursul toamnei de faţă, ca şi în toamna
râmi economici, şi unde lucrarea este mult de făcut; deoare-ce chiar şi soiu­
altor ani, domnul Popoviciu nu a în-
pornită şi urmată cu pricepere şi stă­ rile cele mai alese de pomi sunt rău
frelăsat nici una din lucrările ce toamna
ruinţă de fruntaşii din comună. crescute şi rău îngrijite.
trebue făcute. Anume: a rărit pomii,
O astfel de comună este Sibielul, Pentru schimbarea înspre bine a i-a curăţit de crănjile uscate şi de pri­
comună curat românească în Mărgini- acestei stări de lucruri s’au pus la
sos, de scoarţa bătrână şi netrebnică,
mea Sibiiului. Pornirea într’o bună di­ cale în Sibiel astfel de lucruri, cari în de omide, ş. a. Aşa că cu chipul acesta
recţiune, ce am văzut’o în această co­ scurt timp vor aduce o îmbunătăţire a scos din pometurile sale la 10 cară
mună este vrednică a fi cunoscută în simţitoare pentru locuitorii comunei. de curăţit uri.
cercuri cât de largi, servind de pildă
Zelosul preot, domnul Valeriu Răritul şi curăţitul cu pricepere a
tuturor.
Popoviciu, propovedueşte cu cuvântul pomilor sunt lucrări, de cari poporul
Sibielul are ceva peste 1000 lo­ şi cu fapta cunoştinţele temeinice de nostru nu prea ţine samă, nici chiar
cuitori şi un teritor (hotar) de 4816 pomârit. Nu a întrelăsat a face aceasta acolo, unde el se îndeletniceşte mai
jugăre, aproape numai munte; în apro­ chiar şi de pe amvon! Şi bun lucru a înadins cu cultura pomilor, cum este
pierea comunei, la poalele muntelui, se făcut! în Sibiel. Din pricina aceasta apoi pomi

F O I T A cam de 5 ani . . . Intr’aceea văd, că
9
„Vai, ta tă l N u în tră !“
deodată, ca prin minune, acel om a
sărit drept în picioare, a pus fetiţa jos
.P O V E S T E — Din nemţeşte —
şi, dând cu mâna în picior, a oftat:
Că chiar şi un copil poate să aibă
„Aceasta e adevărat!“
Ne-am iubit!... aşa începe înriurinţă hotârîtoare în direcţia cea
O poveste de iubire, bună, se adevereşte în mod foarte în- „întreruperea aceasta ciudată m’a
Pe-ale tinereţei pagini duioşitor din următoarea istorioară : zăpăcit pe un moment. însuşi lucrătorul,
Scrisă de a mea simţire. «înainte cu câţiva ani«, zise ră­ ajuns în strîmtoare prin ceea-ce a făcut,
posatul Beniamin Roth, într’o minunată s’a aşezat din nou la locul său, şi-a
Te iubesc!... e trist ecoul cuvântare a s’a, »am ţinut o vorbire luat earăşi fetiţa în braţe, şi-a început
Ce în inimă-mi răsună într’o adunare număroasă, în Aylesbury; din nou se soarbă poveţele, ce erau
Ca 0 notă plângătoare şi în cursul observărilor mele m’am împărtăşite adunării. Când am părăsit
Pe o descordată strună, străduit a recomanda cu tot înadinsul localul adunărei, acest bărbat mă aştepta
trebuinţa împlinirei datorinţelor per­ la uşe. Eu i-am zis: Spune-mi, bunule
M’ai uitat!... aşa se ’ncheie
sonale, cum şi a accentua deprinderea om, ce e pricina de te-ai ridicat în
A iubirii tale veste...
înrîurinţei personale. In rîndurile cele adunare ?“
Ce simţire şi durere
dintâiu şedea un lucrător dela tren, „Odinioară", zise el, eram ocupat
E în scurta mea poveste!..,
cu înfăţişare curăţică, însă pârlit de ca lucrător la tren, şi aveam obiceiul,
T raian Demetrescu.
soare, care mă asculta cu mare băgare că în fiecare sară mergeam la bere,
de samă. El ţinea pe genunchi o fetiţă de unde rar numai mă întorceam treaz