Page 7 - Bunul_Econom_1901_45
P. 7
Nr. 45 _______ BUNUL ECONOM Pag- 7
O poveste? Ziarul „Arena" din transportarea peştelui prin Austria, Dar unul din cumpărători, anume
Verona se ocupă în un prim-articol cu Germania şi Anglia. Sgimarski, văzându-se osândit la închi
împărţirea Austro-Ungariei. Numitul soare, deşi plătise 40 franci unui diavol
ziar scrie, precum spune, din isvor Cinstea bine răsplătită. Prin care trebuia să facă ca el să fie scă
sigur, — că între Germania şi Italia ţul moştenitor Constantin al Greciei, se pat, înştiinţă poliţia. D-na Frenke a
decurg tratative spre acest scop şi cu dusese Vineri dimineaţa singur, în zorii fost arestată.
resultat bun. Se mai aşteaptă aprobarea zilei, cătră pădurea castelului regesc Acum trimită şi ea o miie de draci
Rusiei. Germania, după-cum scrie „Arena", Dekelie, spre a vîna. macar, doar o scapă din clupsă.
va căpăta o parte mare a provinciilor
Trecând podul căii ferate la La-
austriace, între cari şi Boemia. Italia
rissa, fu întimpinat de cătră doi sol
provinciile sudice. Rusiei i-s’ar da Ga- După tunet vine trăznetul.
daţi, cari, văzendu-1 îmbrăcat ca vână-
Jiţia şi Bucovina, Muntenegru ar căpăta Erau numai de curând luaţi.
tor şi neştiind cine e, îi spuseră că vâ
Herţegovina, Serbia o parte a Croaţiei ■— «Tu nevastă ce nărav ai?»
nătoarea e oprită pe domeniul regelui.
şi Bosnia. Ungaria ar românea regat
Prinţul neascultându-ij cei doi soldaţi — «Dapoi bărbâţele mai durdui
independent. Ziarele din Paris iau în
puseră mâna pe el şi-l duseră la cel câte odată, când îmi vine şi mie. —-
serios povestea „Arenei".
mai apropiat post de pădurari. Si tu ?»
j
Prinţul Constantin le îmbie atunci — «Eu sunt blând ca mielul, îmi
Incassarea dărilor. Ministrul pe drum bani, ca să-i dea drumul. vine însă câte odată ca se trăznesc,—
de finanţe a dat o ordinaţîune, prin Dar soldaţii îl făcură să grăbească pa dar’ numai când tună.»
care opreşte vânzarea mobilelor şi a sul şi, ajungând la post, deteră la pro Intr’o zi nevestei ’i-s’a părut, că
uneltelor dirt casă, pentru resteanţa tocol că contrabandistul acesta a sevîr- bărbatul, tot ar trebui se fie mai alt
de dare. şit şi un nou păcat, încercând se-i mi- cum, ca se n’aibă el soţ nici cum. în
tuiască! cepe deci a-1 cihai într’o formă ca aceea
»0 căsnicie«, comedie în 3 Dar când prinţul, zimbind, îşi spuse de se iai lumea în cap de gura ei.
acte de G. V. Ursachy, se va representa numele la protocol, uimirea şi chiar şi Bărbatul tace, cât tace, dela un timp o
de cătră o trupă de diletanţi în Selişte,y spaima lor fu mare. Ei voiră să fugă. întreabă:
Duminecă în 11/24 1. c. Prinţul îi opri însă şi le spuse că a voit «Si ce-i asta nevastă?»
In această piesă, premiată de „di se-i pue la încercare; apoi îi felicită de — «Asta-i tunet!»
recţiunea generală a teatrelor din Bu cinstea lor şi le dădu de doue-ori atâ
Bărbatul nici una nici alta, îi şterge
cureşti" se combate în mod toarte piş- ţia bani câţi nu voiseră ei să ia bacşiş.
doi trandaflraşi, de-i roşesc obrajii.
cător creşterea greşită, neraţională şi
— «Si ce-i asta bărbate?»
cu totul superficială, ce se dă, în u-
nele familii, fetelor, viitoarelor soţii şi — «Trăznet nevastă, că el după
mame. tunet urmează, o şti tu bine, că din
O vânzătoare de diavoli. La
Representanţia se dă în beneficiul senin numai nu se poate».
Varşovia publicul şi foile nu se ocupă
nou înfiinţatei „Societatea pentru înfrum- — «Dac’aşa merge vorba, apoi
decât de procesul intentat de cătră au
seţarea locurilor publice din Selişte11. pace să fie, că de unde nu, văd eu,
torităţi unei d-ne, Blima Frenke, din
că n’o să fie bine. Tunetul tot ar mai
acel oraş, învinuită că a «vândut dia
Transportul de porci spre merge, dar’ trăznetul e dat focului!...
voli la oameni».
Austria este oprit din următoarele cer G r. S. I. I.
curi pretoriale ale comitatului nostru: D-na Frenke, care locuia într’o ma
Geoagiu, Deva, Haţeg, Pui şi Ilia, pen hala din Varşovia, înştiinţase pe toţi
tru boala de porci ce bântue în aceste vecinii ei, că dînsa era în legături cu Din însărcinarea „Reuniunii Economice":
cercuri. satana, care îi dase ei un număr ne Editor şi redactor responsabil: Ioan Moţa.
mărginit de drăcuşori mai mici.
Direotor al fabricei de fer Vrăjitoarea se îmbia să vânză, în
din Cugir e numit şi aşezat dl Teo schimbul unei sume mari, o formă ma
C o n c u r s ,
dor Bergh, în locul dlui Francisc gică de vorbe, în care se dă omului o
Markup. putere desăvârşită asupra unuia din a-
ceşti diavoli. Voia cineva să se resbune ? Postul de adjunct notarial împreu
Exportul de peşte din Ro diavolii l-ar resbuna; era cineva urmă nat cu salar lunar de 30 coroane,
mânia. După ştirile primite la ministerul rit pentru un lucru oare-care? diavolii
cuartir şi costul se poate ocupa la
de domenii, exportul peştelui din bălţile ar fura toate hârtiile contrare lui. Cu
subscrisul fără amânare.
Dobrogei a luat un mare avânt. Săp un cuvânt ei ar face toate treburile ne
tămâna trecută s’a exportat în Austria curate sau primejdioase, cu cari i-ar în Bozeş (p. u. Algyogy) la 13 No-
peşte proaspăt în cantitate de peste sărcina stăpânul vorbelor acelora magice. emvrie 1901.
300.000 chilograme. In vederea acestui D-na Frenke se înavuţi repede şi
Candin Cristea,
mare avent al exportului de peşte, di vându o grămadă de diavoli ţeranilor
notar cercual.
recţiunea generală a C. F. R. a con şi săracilor proşti, de prin partea lo
struit mai multe vagoane cisterne pentru cului.
