Page 1 - Bunul_Econom_1901_46
P. 1
Anul II. Orăştie, io 23 Noemvrie 1901. Nr. 46
A B O N A M E N T E : P R O P R I E T A T E A I N S E R T I U N I :
Reuniunii e co n o m ic e în O răştie'
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i mo d e r a t e .
Pentru R o m â n i a 15 franci. A pa re în fiecare Sâmbătă Abonam entele ş i inserţiunile se -plătesc înainte.
anul de faţă, a primit în primăvară 10 face stricăciune în grădina altuia. Şi se
Dela Reuniune, altoi gratuite, cari au vrednicit între stângineşte mult pornirea păcatului de
fraţi 8 cor., deci câştig curat 6 cor., a trece un om la altul în grădină după
împărţirea aitoilor. ear acum a căpătat câte a poftit, cu poame, precum se întâmplă aceasta a-
. De Sâmbăta trecută, când au sosit câte 28 fii., altoi de care n’ar fi luat colo, unde unul are pomi şi 20 nu au.
firul din 80— 90 fii, deci a câştigat şi E aceasta atât de adevărat, încât
altoile dela Geoagiu, până Mercuri în
acum la fiecare 50 fileri! Dacă a luat în comune unde învăţământul poporu
săptămâna asta, Reuniunea noastră eco
acum numai 20 de fire (unii au luat lui e pus în mâni de tot bune, învăţă
nomică a împărţit pe rînd 1000 meri
pătuli şi 200 peri, între membrii sei din 30— 50), a câştigat de nou io cor., torul, cu scop practic şi moral, învaţă
deci de tot a câştigat membrul în de pe copii deja de mici a altoi, şi merge
Orăştie, din jurul Orăştiei, ba şi din
mari depărtări (Dobra, Câmpeni). cursul anului cam 18 COr. cu cele 2 eu fiecare copil în grădina părinţilor
cor. ce a dat el ca taxă la reuniune/ sei şi îl ajută să altoiască el însuşi o
Peste 90 de inşi, mai ales ţerani,
Si asta numai la altoi. Dar cel-ce a fo- altoaie, şi-i pune Ja inimă să o grijască,
au fost împărtăşiţi cu altoi, cu astfel »
de altoi, cari la Geoagiu se vend cu losit maşina de sămănat pentru câte 1 ca pe când va fi el mare, să fie şi al-
cor. la zi, cruţând cu ea alte 7—-8 cor. toaia mare şi să-l îndulcească cu poame.
4° —5° cr- una, şi dela Reuniunea eco
nomică le-au căpătat cu numai 14 cr. în sămânţă; ori grapa şi lanţul de fâ- Şi trebue să ştim, că asta face mai
u n a! Reuniunea n’a câştigat nimic la naţe ndoindu-şi producţia de fân? mult ca zece luni de torăială între pă-
Eată fap te, cari nu-s fr a s e , despre reţii şcoalei, despre aceea, că «nu e
ele, căci nu vrea se câştige, numai şi-a
folosul ce economii noştri îl au după iertat a merge să furi poame dela ve
scos banii ce-a dat pentru ele (260 cor.)
cu spesele de cărăuşie etc, această reuniune, dacă ştiu întrebuinţa cinul». Acest copil nu va merge. El
S ’au dat de astă-dată şi la unii frumoasele ei favoruri. îsi va iubi altoaia lui asa de mult, că
nemembri, ca se vadă ce folos pot a- nu ştiu ce-ar face celui-ce ar veni să
vea dela această Reuniune, şi în cre Interesul faţă de Reuniunea noa i-o strice sau să-i care roadele din ea!
dinţă, că în viitor se vor şi înscrie mai stră economică se arată tot mai viu, Şi acest sentiment de iubire pentru a l
cu dinadinsul de membri. Cari însă nu până şi în cercurile neromâneşti. Chiar seu, îl va opri şi dela aceea, ca el să
se vor face membri, altâ-dată nu vor Unguri şi Saşi întră în reuniune, vă meargă să strice la vecinul!
mai putea fi împărtăşiţi de atari faT zând ce folos au de această intrare. Pe lângă folosul material şi real
voruri. Un, cetăţean sas, ne zicea: »Me deci, eată din o atare lucrare econo
Au fost şi de aceia, cari au venit bucur din toată inima de mişcarea a- mică, isvorând şi un netăgăduit folos
prea târziu, încât n’atn mai avut de ceasta a reuniunii d-voastre, căci eu de moral!
unde le da. Ii avisăm de pe acum, că mult mă ocup cu înmulţirea aitoilor în
la prim ăvară vom da de nou altoi mem grădinile mele, dar, mai ales în cele
Ş t ir i P o litic e
brilor noştri, încă mai multe ca acum / din afară de oraş, mergea greu de tot,
In primăvara ce trecu am împărţit 800, că jumătate îmi pereau în câteva nopţi...
Universitate italiană şi slovenă.
acum 1200, în primăvara viitoare vom Acum văzând oamenii că pot avea al
împărţi cel puţin 2000, — şi asta în toi ieftine şi frumoase, îşi vor lua de In Austria naţionalităţile merg
continuu, până vom umplea grădinile aci, şi îşi vor pune ca şi mine, şi vom tot înainte cu cererile de drepturi
poporului nostru, din loc şi din jur, cu avea toţi şi altoi şi pace şi bani». pentru limba şi cultura lor naţională.
pomi, cu acest bogat isvor de venit şi Sar părea supărătoare, chiar ofen- Mai nou studenţii italieni şi sloveni
de hrană sănătoasă în case! sătoare expunerea concetăţeanului sas, din Graz au presentat câte un memoriu
Cei împărtăşiţi astă-dată, au fost dar e adevăr în ea. Prin răspândirea senatului universitar, cerând Italienii
membri şi economi de-ai noştri din: aitoilor, a pomăritului pestă tot, ser înfiinţarea unei universităţi italiene în
Orăştie, Căstău, Beriiu, Sibişel, Bucium, veşti totodâtă şi unei idei morale, căci Triest. ear’ Slovenii înfiinţarea unei uni-
j
3
Orăştioara de sus şi de jos, Romoşel, avănd şi bogatul şi săracul grădinuţa versităţi slovene la Laibach.
Romos, Vaidei, Vinerea, Binţinţi, Tur- lui plină de altoi, se desvoaltă în fie Senatul universitar a hotărît a
daş, Pricaz, Dâncuri, Homorod, Bobâlna, care simţământul de dreaptă preţuire a înainta aceste memorii ministerului de
Dobra, Câmpeni, etc. acestei averi a lui, şi precum el nu s’ar instrucţiune, reservându-şi dreptul de
* bucura se vie cineva să i-le strice sau a-se pronunţa în această Gestiune din
O mică socoteală: Un om ce s’a să-i înstrăineze poamele din ele, tot aşa punctul de vedere al universităţii ger
făcut membru ordinar, (cu 2 cor.) pe se va feri şi el a trece gardul şi a mane.