Page 2 - Bunul_Econom_1901_46

Pag- 2 _________ B U N U L E C O N O M __________ _____________._________ _____ Nr. 46

In ziua de 17 Noemvrie a avut economică comercială pentru ţara sa, de grosimea unei ceruse şi hemeiul, de
loc o întrunire a tuturor societăţilor şi va şi câştiga, căci Germania şi Austria pe care se taie, să nu fie tinâr, ci de
slave, cu scop de a-şi formula împre­ au mare lipsă de reînoirea alienţei. 7— 8 ani.
ună pretensiunile lor. încât pentru agonisirea hemeiului
Vedem, că mişcarea iniţiată pentru In Austria de sădit, cei interesaţi ar trebui, credem,
înfiinţarea nouelor universităţi pentru înCurcala politică e tot mai grea. Nemţii să se pună în înţelegere cu reuniunile
naţionalităţi, devine din ce în ce mai ar vrea se fie aţotstăpânitori, celelalte noastre economice, cari de sigur le-ar
serioasă. popoare, Cehi, Sloveni, Italieni, etc. nu face toate înlesnirile cu putinţă.
s’ar lăsa, şi fiind-câ aceste naţionalităţi Sădirea hemeiului se face pe la
Trezire în Bosnia. s’au întărit mult prin cultură, şi prin sfîrşitul lui Martie ori prin Aprilie. îna­
îmbogăţire, Nemţii nu le mai pot pune inte de sădire pământul se grapă pe
Ştiri interesante vin din provinciile ocu­
sub picior, şi de aci lupta aşa de grea dată ce s’a svîntat, apoi se tăvălugeşte.
pate. In oraşele Serajevo şi Mostar
ce se dă acolo de zeci de ani. E Hemeiul se pune în rînduri drepte,
precum şi în altele din Bosnia şi
vorbă ca ministeriul de acum, care are încât se poate dela miâză-zi spre mia-
Herţegovina, poliţia a adunat şi con-
în trunte pe Korber, se se retragă şi ză-noapte, şi în depărtare de 1 m. 50
fişcat mai multe mii de broşure ce să
el, neputând duce cu bine nainte carul cm. până la 1 m. 72 cm.
împărţeau între poporaţiune. Sunt bro­
statului. Cu prilejul formării rîndurilor se
şure scrise în limba sârbească, tipărite
înseamnă cu câte un păruşteţ locurile
în Germania, şi cari îndeamnă popo-
pe sama cuiburilor.
raţiunea sârbă a acestor provincii se Cuiburile se fac cu arşeul şi sapa
se trezească din starea ei şi se iee Grădina de hemeiu.
la 25— 30 cm. adâncime. In aceste
cu bărbăţie în mână lupta pentru na­
cuiburi se sădeşte hemeiul, de obicei u
ţionalitatea şi limba lor.
Locul menit pentru cultura heme­ câte 2 vreji în fiecare cuib.
iului se închide şi rigolează de cu toamnă Sădirea se potriveşte astfel, ca
întreita alianţă
la adâncime de un metru. Cu prilejul capetele din pământ ale vrejilor să fie
E vorbă că Germania, Italia şi Austro- săpatului, e bine se se şi gunoiască, îndepărtate de 13— 15 cm. unele de
Ungaria, se renoiască pe încă un şir cum am arătat în articolul din numărul altele, ear’ cele deasupra să se întâl­
de ani, legătura de arme ce au încheiat 44 al foii noastre. nească. Deodată cu sădirea se pune
sub Bismarck, pentru apărarea lor contra Alte lucrări nu mai sunt de tre­ la fiecare cuib şi câte un păruşteţ, de
vre-unui atac din afară. Pertractările buinţă în decursul toamnei, nici peste care să se acaţe tinerele viţe crescute
între acestea 3 puteri mari din inima iarnă. Cel puţin dacă ne vom îngriji în anul întâiu. » — • •
Europei, s’au şi început în priviinţa de hemeiul, ce trebue sădit la primă­ Lucrările cele mai însemnate la
asta. Italia numai face oare-cari greutăţi vară ; căci, bine se ne însemnăm, he­ I cultura hemeiului sunr : săpatul, plivitul
lucrului, pentru-că ea doreşte, că în meiul nu se prăseşte din sămânţă, ci şi păruitul sau arăcitul.
schimbul legământului ce pune, (şi care, din viţele sau vrejii lui. îndată ce hemeiul sădit a răsărit
la adevăr vorbind, e mai delipsă pentru Vrejii aceştia se taie în lungime se pliveşte de buruieni şi se sapă —
Germania şi Austria, ca pentru Italia) de 10— 15 centimetri şi trebue se cerând trebuinţa ■— de. mai multe-ori,
şe câştige oare-cari uşurări de natură aibă fiecare 2 —- 3 ochi, Ei se fie pe urmă se trage ţărînă în jurul cui-

F O I T A P o p a G r e u lu ş . absolvase teologia şi era de aici din
sat născut, se întorcea acasă dela şcoli.
O poveste din bătrâni.
Diacul, fiind candidat de popie, şi-a
In comuna Brustureni era un preot ţinut de datorinţă a visita pe parochul
cu numele Jorgovan Dimitrescu, dar’ locului şi îi povesti fel de fel de în­
Uşoare neguri cresc din porumbişte
altcum toţi locuitorii satului, ba chiar tâmplări şi şodenii, petrecute la sf. teo­
Şi arde viu luceâfăru ’n tărie...
şi pruncii din sat, îl numeau „Popa logie, dar’ pe popa Jorgovan puţin îl
Isvoarăle în liniştea pustie
Greuluş". Era preot bun, dar’ sărac şi ardea de povestirile lui şi dela o vreme
îşi tânguie eterna lor restrişte.
fără spor la treabă. Ori-ce întreprindea deschise şi el gura şi începu a-se plânge
Stau brazii muţi şi ’ntunecaţi, ca nişte de sărăcia şi de năcazurile lui.
fie în privinţa economiei, ori în alte
Oşteni în şir, visând o bătălie...
afaceri, spor la el ca în palmă; de stole înţelegând diacul, cum că părintele
Prin frunze vântul somnoros adie
din parochie nici vorbă nu mai era Jorgovan nu doarme pe moale şi nici
Şi ’n codru prinde crengile se mişte.
fiind-că nu o căpăta, şi aşa de multe laptele nu-i curge în păsat şi că i-a
Mierloiul sprinten şueră o clipă. ori se întâmpla, ca popa dimpreună secat gâtu de mult ce a tot înghiţit în
Un sturz mişel îngân’ o turturică; cu familia lui, în vremea prânzului să gol, i-s’a făcut milă de el şi aducându-şi
Vestind noroc departe strigă cucul. se uite la soare. In chipul acesta, popa aminte de-o poveste, ce-a tost cetit la

Ce mândră sărbătoare se ’nfiripă: dădu din rău tot în mai râu şi ajunse oraş, îi zise:
Doinind din frunză vesel, pe potică, aproape la aman, cum se zice. — Părinte! eu ti-oiu da un stat
Se duce ’n sus prin aluniş haiducul. In timpul când miseria omului I d-tale, pe care, măcar că-’s mai tînăr,
ajunse la culme se întâmplase, că un j socot, că n’ar fi cu greşală, dacă d-ta
(„C L .“) s t . o . J O S I T .
»diac«, cum îi zicea pe atunci, care j l-ai asculta şi l-ai împlini.. .