Page 3 - Bunul_Econom_1901_46
P. 3
Nr. 46________ - BUNUL ECONOM _ _ _ _ _ _ ________ Pag. 3
butilor, bună-oâră, ca la cucuruz şi de timp, care s’ar putea întrebuinţa nu se pot calcula, fiind ele multe ş
cartofi. la alte lucrări. Dar’ în legătură cu mari.
Prin Iulie vrejii mai mari se leagă întocmirea de drot mai sunt o mulţime Că nici de hrana vitelor de grajd,
de alte împregiurâri princiioase: nu-’i de ţăselat, de punerea lor la lucru,
de parii lor; ear’ florile ce, din întâm
plare, s’ar fi făcut, se culeg şi întrebu poate strica vântul, sc poate culege de căutarea lor în caşuri de boală ş. a.
inţează. mai cu înlesnire, ş. a. încă nu se ţine totdeauna samă după
trebuinţă — credem — nu e de lipsă
Toamna hemeiul se taie dela (Va urma.)
să dovedim. Animalele noastre pi
pământ; apoi se pune preste cuib ţa
pernicite şi slabe în cea mai mare
rină şi in ajunul iernii gunoiu bine Î n g r i j i r e a V i t e l o r
parte sunt o dovadă ca o sută, că
dospiri
Ge ţîntă trebue sS urmărească crescătorul treaba nu merge bine.
.. Pentru anul al doilea şi cei ur de vite? O eerinţă de căpetenie este, ca
mători nu mai sunt de ajuns păruşteţiî, plugarul se caute cu tot înadinsul a
Plugarii nu cresc vite şi alte ani
de care am făcut pomenire, ci fiecare creşte animale cari se cer şi plătesc
male de casă numai de dragul lor, ci
cuib trebue se se înzestreze cu pari mai bine în negoţ sau ale căror pro
înainte de toate pentru câştig. Spre
lungi de câte 6-—7 metri, sau apoi duse sunt mai căutate. Unde, s. p.,
acest sfirşit plugarii aevea pricepuţi
cu prăjini groase, pe cari se trage sîrmă se caută laptele— cum e în apropie
stărue din toate puterile şi folosindu-se
(drot), ca pe ea să se întindă hemeiul. rea oraşelor sau unde s’au înfiinţat
de toate mijloacele, ca să ajungă la
Parii sau araciii au se fie obli, tovărăşii de lăptărit — se vor ţinea
cel mai mare câştig din ţinerea vitelor.
despoiaţi de eoaje şi fără noduri. Pen- vaci, fie şi mai puţine, dar bune de
Pentru ajungerea acestei ţinte se
truca se nu putrezească prea în grabă, lapte. Unde se caută pentru carnea
cere înainte de toate, ca plugarul să
partea ce are se între în păment a ţină vite frumoase şi bine făcute, cu lor boii cei graşi, acolo nu se va da
parilor trebue bine pîrlitâ sau unsă cu un cuvânt vite buric. întâietate vacilor de lapte. Şi mai cu
cătran. Parii cei mai buni pentru hemeiu Vite aevea bune şi frumoase putem samă în apropierea fabricilor de bere,
sunt din lemn de brad ori de molid. prăsi însă numai din soiuri bune şi de zâhar sau de spirt, se vor îngrăşa
Pe araci hemeiul trebue legat. dându-le toate îngrijirile trebuincioase. boi şi porci eu lăturile şi alte rămăşiţe
din materiile ce se întrebuinţează la
Mult mai potrivită şi mai trainică Dar’ tocmai de aceste cerinţe neapărat
fabricat.
este întocmirea făcută din prăjini groase trebuincioase se ţine, pare-că, mai puţin
şi drot. Şi aceste prăjini se pârlesc cât samă. O altă grije de căpetenie a fie
de bine sau se ung cu cătran atâta Mare parte a comunelor noastre şi cărui plugar trebue să fie aceea; de a
cât vin în păment; de asemenea şi acum ţin tauri jigăriţi şi nu în număr produce animale cari ajung mai în
drotul unde vine în atingere cu pă de ajuns. Din această pricină multe grabă la deplină creştere şi se îngraşe
mântul se unge cu cătran. întocmirea vaci rămân sterpe, ear’ viţeii prăsiţi cu înlesnire. Dar’ de această cerinţă
făcută cu drot este mai costisitoare, sunt ca vai de ei. Armăsarii lipsesc se ţine la noi samă şi mai puţin ca
dar’ mai trainică; ea se recomandă şi aproape pretutindenea, şi chiar şi vierii, de altele; cu toate-că nu e tot una
din punctul de vedere, că hemeiul nu cari se pot ţinea mai cu înlesnire, a putea aduce la mărime desăvîrşită şi
mai are trebuinţă a fi legat, lucrare, lasă foarte mult de dorit. Pagubele ce îngrăşa, s. p., o vită în 4 în loc de
ce pricinueşte cheltueli şi multă perdere urmează din această stare de lucruri 5 ani.
Popa înholba nişte ochi mari cătră eu acuma, la bătrâneţele mele, acele te va răsplăti cu mai mult decât îţi
diacul pricopsit. meşteşuguri ?! aduce stola pe un an.
— Uite, eu mă bizuesc să te fac Eu te voiu învăţa! — zise dia Văzând părintele Jorgovan, că
om cu avere, dacă d-ta mă vei asculta. cul cu hotârîre! planul diacului nu e rău, s’a învoit a-1
Rogu-te, ian spune-mi, zise asculta.
— Te ascult bucuros fiule —
*
popa, au doară acuma, în timpul cel * *
zise popa.
mai nou, se propune şi vrăjitura şi ghî Intr’o noapte s’au furat 2 boi
— Ei bine, ascultă dar’. Mai în
citura în teologie? dela un om, peste 2— 3 zile un cal
tâia să te pui şi să dai să se lăţească
Ba nu! Dar’ ce-ţi pasă d-tale! din grajdul altuia, apoi o vacă dela al
vestea, cum că d-ta ai învăţat vrăji
d-ta să, asculţi ce-ţi voiu spune eu.: treilea, şi aşa mai departe, şi — lucru
toria şi ghîcitura.
După-ce se va lăţi ştirea, că popa Jor minunat — popa Greuluş, la toate
— Doamne sfântule 1 Cum să mă govan e vrăjitor şi ghicitor, eu voiu furaturile ghicea, de-ţi sta mintea
dau de vrăjitor şi ghicitor, când eu nu pleca într’o noapte şi voiu fura 2 boi în loc. Nu era chip ca hoţu să-’şi
pricep nici la una nici la alta. şi-i voiu duce în pădure într’un loc poată hăsnui furătura! Şi nu trecu
— Auzi colo! Par’că omu se naşte anumit, apoi voiu veni încă în noaptea multă vreme şi părintele Jorgovan
învăţat! Apoi dacă nu ştii, trebue să aceea şi-ţi voiu spune unde sunt . boii ; Dimitrescu ajunse la mare veste cu
te înveţi, ori de nu: mori de foame! omul păgubit va veni la d-ta pentru-ca ghicitoria sa şi scăpa de sărăcie ca prin
Alegerea-i la d-ta! să-i ghiceşti unde sunt boii lui, ear’ minune.
— Bine, dragu tatii, — zise popa d-ta vei face că cauţi într’o carte şi S ’a întâmplat odată de i-s’a furat
Greuluş, o să învăţ, Doamne iartă-mă, din cartea aceea vei spune omului episcopului diecesan o sumă mare de
şi pe dracu, dar’ dela cine o să învăţ unde sunt boii. Omul va afla boii * *>•.* galbini şi venind vestea la curtea vlă-
