Page 4 - Bunul_Econom_1901_46
P. 4
Pag- 4 B U N U L E C O N O M ___ _____ - ____________ Nr- 46
Şi apoi cine nu ştie, că oi viţea de plantaţie, cum şi numele primitorului vechie evreică, sună astfel: „Petru, pes
soiu aevea bun se vinde la versta de locuinţa şi staţiunea căii ferate. car iul lui Isus fiu l lui Dumnezeu, ves-
6 săptămâni cu preţul, care pe alta Publicaţiunea ministerială, ce cuprinde titoriul evangeliei sale, cătră popoarele
de soiu mai slab nu-1 căpătăm la un amănunte în această privinţă, la ce întregei lum i grăieşte, la porunca şi în
an sau la doi ? rere o poate primi ori-şi-cine dela mi numele Domnului'. Subscrierea e foarte
E timpul ca plugărimea noastră se nisterul de agricultură. limpede şi e următoarea: „Eu, pescariul
se întrebe şi se chibzuiască mai bine Petru, în numele lui Isus hotărîtu-m am
asupra ţintei, ce nu numai vrea, ci şi la vîrstă de y o de ani s i scriu cimentul
poate şi trebue să ajungă prin creşterea iubirei. In a treia pască dela moartea
vitelor. Un manuscript dela apostolul Petru, învăţătoriului şi Domnului meu Isus
Ca şi în cultura pământului, sunt Cristos F iu l Păcii, în casa lui Beteri,
neapărat a se face multe şi mari în apropiere de templul Domnului'.
In 1 Iulie 1879 murise în Ieru
schimbări şi în creşterea vitelor. Altfel învăţaţii Ierusalimului, după înde
salim în etate de 109 ani un cer-
plugărimea nu va putea da înainte. şitor cu numele Kore. Cu peste 50 de lungate studii au ajuns la conclusiunea,
De aceea în numerii viitori ai că dintre scriitorii timpurilor mai nouă
ani înainte de datul morţii bătrânul
»Bun. Econ.« vom scrie mai pe larg îşi perduse graiul şi trăia vieaţă de nu ar fi în stare nici unul să scrie în
despre modul purtării unei economii
sihastru, retras într’o speluncă dela o limbă hebraică veche atât de clară
mai bune de vite. şi cu atâta uşurinţă şi cu atâta sigu
marginea oraşului. Poporul îl cinstea
ca pe un sfânt. Neştiindu-se ori de ranţă în întorsăturile anumitor cuvinte,
Vi I E R I T are bătrânul rudenii, autorităţile au că deci ăsta c scrisoare originală ră
hotărît se îngrijasca de înmormântarea masă dela sf Apostol Petru, Societatea
Pentru viieri. lui şi să iee în stăpânire ce va fi ră biblică din Londra încă a trimis o co-
Prin rescriptul seu dto 25 Octom- mas după el. Când comisiunea a in misiune, ca se studieze manuscriptul,
vrie a. c. Nr. 85.128, înaltul minister trat în spelunca fostă locuinţă a bătrâ care şi ea a spus hotărît, că manus
r. u. de agricultură ne pune în vedere, nului, la poalele muntelui Gethsemani, criptul e original, şi e al însuşi apos
că toţi aceia, cari doresc a se preve au aflat padimentul speluftcei coperit tolului Petru.
dea cu mlădiţă de viţă sau cu sade cu piei de tigru, ear’ într’un ungheţ, In răstimp s’au aflat şî erezi ai
de viţă de viie altoită, de provenienţă sub blane au aflat o ladă de fer, mare cerşi torul ui Kore, cari cu nici un preţ
din pepinierele statului, să se adre şi încuiată cu mai multe lăcate, în care nu voiesc să vândă manuscriptul, cu
seze în acest scop cel mult până la erau tot felul de bani de metal, în toate că societatea biblică din Londra
30 Noemvrie a. c. cătră acel inspector valoare de 200.000 de franci, ear’ pe li a îmbiat pentru el 20.000 de lire
de vierit respective cătră aceea direc fundul lăzii, învelit în pânză verde, un engleze (o liră engleză — 24 cor. şi
ţiune a şcoalei de vinţeleri, în al cărui papyr (scrisoare veche pe „papyrC) La ceva peste un filer). Numai la atâta
district se găseşte locul de viie, ce atingerea cu mâna, pânza s’a prefăcut s’au învoit, ca societatea să iee de pe
este a se înoi sau a se planta din nou. în pulbere; papyrul însă, deşi e foarte manuscript fotografie şi să-’l traducă.
In ofertele de cumpărare să se arete vechiu, era destul de elastic şi destul
(După „F. D.“).
cu acurateţă soiul mlâdiţelor şi al al- de bine păstrat. începutul scrisorii pe
toilor, câtăţimea, situaţia locului de acest papyr, cu litere roşii şi în limba
dicească, că popa din Brustureni e mare de răspuns, se văita, zicând: vai. şi diacul său, ca se se sfătuiască ce e de
ghicitor, s’a hotărît episcopul ca el amar de tine Greuluş, acum ţi-s’a stins făcut.
în persoană să-’l caute şi se întrebe viaţa! (bietului popă nici prin gând nu S’au sfătuit ei ce s’au sfătuit şi
pe preotul, că oare cine i-a furat gal- i-a venit a răspunde la întrebarea epi pe urmă plecară îngânduraţi şi trişti
binii ? scopului, ci a gândit că e vai şi amar spre reşedinţa episcopului. Acolo fură
Trecând episcopul cu trăsura prin de el, ne ştiind ce se răspundă !) Epis încortelâţi în reşedinţă, ear’ episcopul
o păduriţă, în apropierea comunei Brus copul crezând, că popa a ghicit, că el a poruncit, ca pe timpul cât vor fi la
tureni şi fiind suişul mare, episcopul avea un greuluş în mână, a zis: bravo curte să li-se dea câte 4 feluri de mân
se coborî din trăsură şi mergând aşa pe părinte! Acuma văd că eşti ghicitor! care. Venind timpul prânzului li-ş’a
jos, prinse un greuluş şi ţinându-1 în Acum am toată încrederea în D-ta! adus mâncarea. Când veni felul dintâiu,
mănă, se socoti să cerce, dacă e popa Uite! Mie mi-s’a furat în zilele trecute zise diacul: ăsta-i unu! (El adecă zicea
ghicitor, ori ba. Astfel ajunse la casa nişte bani (galbini) şi aşa eu voiesc să de mâncări, că-i ăl dintâiu feliu); dar’
preotului. Când văzu popa pe episcopul vini la mine ca să-mi ghiceşti cine servitorul, care a adus mâncarea, a
se înspăimântă. Ear’ episcopul după-ce sunt hoţii?! tresărit azind vorba aceea şi mergând
întră în casa popii, mai întâiu îl întrebă Sudori de moarte l-au prins pe afară, le spune celoralalţi: măi! pe
zicând popa auzind cererea episcopului, dar’ mine m’a cunoscut!“. La al doilea fel
Părinte Iorgovane, aud că D-ta nu avea ce să facă, trebuia se o îm vine altul şi când pune mâncarea pe
eşti mai ghicitor, să-mi ghiceşti dar’ plinească. masă, diacul zice : „ăsta e al doilea'1.
ce am eu în mână? Episcopul i-a lăsat popii vreme Când se duse acesta afară, spune or
Când auzi popa întrebarea episco se caute prin cărţile . sale şi a plecat tacilor lui, că şi pe el l’au cunoscut.
pului, îl prinseră fiorii morţii, şi in loc acasă. Ear’ popa a trimis fuga după ' Aşa s’a întâmplat şi cu al treilea. Şi
