Page 7 - Bunul_Econom_1901_46
P. 7
Nr. 46 ______ BUNUL ECONOM Pag- 7
Roslin, în casa căruia de mai multe restabilirea drepturilor Latinilor, cari
zile se fac probe asupra chipului cum sunt puşi Sub protecţia franceză. C on c u r s .
el socoteşte să nimicească banca sus
amintită, câştigându-i toate p aralele! Din tara aurului. Nu de mult
J
Probele de până acum au isbutit foarte s’a terminat calea ferată ce duce la Postul de adjunct notarial împreu-
Clondyke (noua ţară a aurului în Ame unat cu salar lunar de 30 coroane
bine şi astfel mai mulţi milionari să
rica). întreagă linia are lungimea de cuartir şi costul se poate ocupa la
vor şi însoţi în scopul de a merge şi subscrisul fără amânare.
170 kilometri şi binişor de piezişă,
a sparge banda cărţaşilor vestiţi adu E preferit In deosebi un can
avănd pe distanţă de 24 kilometri, o
naţi la Montecarlo. De nu va fi asta didat* oare se se priceapă bine
de 865 metri. Călătoria durează 8V2
numai o reclamă isteaţă, cu ajutorul la incassarea energică a dărilor.
urcare ore. : /• Salarul cu un atare candidat se
căreia din curiositate se vor aduna la
In capitala ţării aurului (ţară de stabileşte special, prin bunăînvoire.
„roba11 din Montecarlo şi mai mulţi
nou descoperită şi unde traiul e greu
cârţaşi din toată lumea, lăsând acolo Bozeş (p. u. AlgyGgy) la 13 No-
dar’ aurul mult!) natural că în scurt
sume de bani ca în poveşti! timp a fost deschis şi primul hotel, pe emvrie 1901.
sama gentlemanilor. E pompos şi pro- Candin Cristect,
Mire de o sută de ani. O văzut cu toate cele de lipsă noul ho
notar cercual.
foaie din Milano scrie, că notarul oră tel, dar’ în regulamentul de casă are
şelului Alatri, Angelo Antonio Alviti, câteva regule cam neobicinuite în
după o scurtă veduvie, s’a cununat de Europa. Astfel deja în §-ul 1. prorie-
curend cu o fată de 26 ani. Zice-se tarul hotelului declară . onoraţilor muş 3816-1901 sz.kig.
că mama fericitului mire încă a trăit terii, că nu răspunde pentru siguranţa Pâlyâzati hirdetmeny.
mult. Era de 105 ani când a cusut persoanei şi averii lor; într’un alt §.
cu mânile proprii o cămaşe de mătasă, stimabilii oapeţi sunt rugaţi, ca în cas Hunyadvârmegye szâszvârosi jâră-
pe care a dăruit-o Papei Pius al IX-lea. de neînţelegere, se poftească a să fo săhoz tartozo Benczencz, Piskincz ăs
Mirele nostru poartă în spinare o sută losi de revolverele lor cu deosebită Gyalmâr kozsegekbol ăl 16 benezenezi
de ani. grije, ca nu cumva se causeze vr’o ne korjegyzoi alias Benczencz szekhelyel
norocire oaspeţilor nevinovaţi. Apoi în nyugdijazâs folytân iiresedăsbe joven,
fiecare Sâmbătă sara hotelierul aran- annak vâlaztâs utjân leendo betolte-
Bătaie In mănăstire. In Ieru
gează bal, la care însă regulamentul sere ezennel pâlyâzatot hirdetek.
salim a avut loc de curend, o urîtă
de casă opreşte oaspeţilor a se pre- Erintett jegyzo'i âllâs javadalmă-
părueală între călugării greci şi latini.
senta numai în cămaşă (cum să vede zâsa a kovetkezd: ‘ ‘
re aceasta întâmplare un Cores
că e la modă, fiind acolo foarte cald). 1. Evi torzsfizetes 1160 kor.
pondent al ziarului »Figaro« scrie dela
2. Evi lakber, 120 korona. "
faţa locului lucruri nu prea edîficătoare.
O bucurie literara. Noua foaie 3. Evi irodai âtalâny 36 kor.
Este întristător, că nişte bărbaţi ai bi-
literară dela Bucureşti „Curierul Literar11, 4. Korjegyzoi levelhordo dij 151 kor.
sericei, fie răsăritene, fi apusene, cari
care apare de vre-o 6 săptămâni, condus 36 fillăr.
ar trebui se fie conduşi în toate de
de o mână de tineri talentaţi, ne aduce 5. Magân munkâlatokărt szabâlyren-
duhul blândeţei, se lasă a fi răpiţi la
în numărul mai nou următoarea ştire: deletileg megâllapitott dijak.
>
acte atât de sălbatice. Cearta s’a în Suntem autorizaţi să vestim pu Felhivom ennclfogva mindazokat,
ceput după cum s’a mai scris dela blicului că doi fruntaşi ai literaturii kik ezen âllâst elnyerni ohajtjâk, mi-
nişte scări, ce conduc la un paraclis, noastre, dnii A. Vlahuţă şi G. Coşbuc,
simţind nevoia unei ..grupări puternice szerint az 1883. evi I. t.-cz. 6. §-a illetve az
numit paradisul (capela) Francilor, care
în haosul atâtor agitaţiuni bolnave, stră 1900. evi X X . t-cz. 3. §-âban eloirt
aparţine Latinilor. Măturatul pe aceste
ine aspiraţiunilor neamului românesc mino'sitesiiket es eddigi miikodesuket
scări îl făceau până acuma călugării
au luat nobila hotărîre de a înfiinţa, igazolo okmânyokkal folszerelt kerve-
Franciscani. In ziua de 3 Nov: călu sub conducerea şi prin activitatea lor nyeiket f. ăvi deczember ho 7-eîg le-
gării greci susţineau, că acesta-i dreptul o nouă * revistă săp tăm â n a lă,în jurul zărălag annyival is inkâbb nyujtsâk be
lor. Litigiul a ajuns în faţa paşaleî, căreia nădăjduim că se vor aduna de
sine .tonte elementele rodnice, doritoare, hozzâm, mi vel a hiânyosan folszerelt
care de acord cu gerantul consulatului
de muncă ale generaţiei, tinere. avagy kesdbb erkezo folyamodvânyo-
general francez a hotârît, că dreptul
Noi, cei de la „Curierul Literar11, kat figyelembe venni nem fogom.
este al Latinilor. Grecii s’au opus şi
în faţa acestui eveniment, vestitor al A megvâlasztott korjegyzo anya-'*
la 4 Nov. atacând pe Franciscani, şi unei fase de reculegere şi de însufleţire konyvvezeto' helyettesse valo kinevezte-
rănind pe şese-spre-zece din ei, între în mişcarea noastră culturală, ne simţim tese eseten 80 kor. tiszteletdijra tarthat
cari pe trei foarte grav. Vicarul fran datori să: alerg ăm , cei dijitâiu la che
marea, celor doi .aleşi. ' ..v igenyt. .
ciscan s’a ales cu tot corpul contusio-
In vederea acestei contopiri, Vâlasztâsi hatâridoiil /. evi deczem-,
onat şi cu craniul crepât. Doi oficeri)
„Curierul Literar11 încetează de a mai, ber ho g-ik napjdnah d. e. g drdjdt
cari au întrevenit au fost de asemenea
apărea. Dnii ab6naţi ai „Curierului11 vor Benezencz kozseg korjegyzoi irodâjâban
răniţi, unul din ei şi-a perdut un ochiu. primi mai departe foaiavcea nouă. tiizom ki. ^
Corespondentul se plânge, că armata
: Szâszvaros, 1901. evi november
a intervenit târziu, deşi căsărmile sunt Din însărcinarea „Reuniunii Economice": ho 15-en. ■ r • •.
la 5 min. îndepărtare şi cere dela
Editor şi redactor responsabil: Ioa'n Moţa. - . . . . Fodor Gyula,
guvernul francez se intervină pentru foszolgabiro.