Page 1 - Bunul_Econom_1901_47
P. 1
Anul II. Orăştie, 17/30 Noemvrie 1901. Nr. 47
P R O P R I E T A T E A I N S E R Ţ I U N I :
A B O N A M E N T E :
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după. tarifă, cu p r e ţu r i m o d e r a te .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. A p a re în fleca re Săm bătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
El a zis: tot năcazuri, cari isbesc greu pe sin
Dela Reuniune. »Că starea economică a ţerii nu guratic ca şi pe societate, ba pe statul:
e priincioasă, asta n’o poate tăgădui însusi.“ '
>
Faceţi gropi pentru altoi! nimenea. Am avut un an de roadă Dar’ după acestea foaia numită,,
mijlocie, mai puţină şi ca anii trecuţi! cu neplăcere scoate la iveală, că mi
Reuniunea Economică din Orâştie
Preţul grâului nu s’a urcat. Industria nistrul care dă sfat locuitorilor ţării
aminteşte prin aceasta membrilor sei,
peste tot a tângit. Numai în comerciu si cruţe, el însuşi n’a ştiut urma acest
şi tuturor celor-ce doresc a se face noi
s’â simţit oare-care îmbunătăţire îmbu sfat la facerea budgetului ţerii pentru
membri, că în primăvară va împărţi
curătoare. anul ce vine, ci în loc să meargă cru
de nou peste 2000 altoi, meri, peri,
cireşi, vişini şi pruni, între membrii »Eu nu stau la îndoială d e a con ţând, el a făcut pentru anul ce vine
săi. stata dela acest loc, că în starea noas socotelile şi a venitelor şi a cheltueli-
Cei-ce doresc a fi împărtăşiţi cu tră economică, durere, în mai multe lor, cu mult mai urcate ca până acum,
altoi şi voesc ca altoile si li-se prindă puncte ale ei, se arată semnele stărilor anume cheltuelile cu 29 milioane co
toate frumos, ■— si se apuce acum în de criză«. roane mai mari, ca estan!
ajunul iernii, ba şi în iarnă, si- şi Recunoaşte ministrul, că sunt multe Iată anume cari rubrici de chel-
facă prin grădini gropi pentru pusul nevoile cu cari are să se lupte ţara, tueli sporesc faţă de trecut:
de altoi! între cari: nesiguranţa faţă de Austria Sunt m a i m a r i: cu co ro a n e:
Faci gropile în şir, şi pe câte 10 şi de străinătate, care apasă cu greu Cheltuelile comune 6,716.000
Pensiunile 925.000
metri una de alta. De adânci si fie tate de plumb asupra întregei vieţi Carnetele datoriilor ferii 1.025.000
cam un metru, dar cel puţin Jg cm- economice din ţară; ear înlăuntru sunt „ cabinetelor singuratice .284.000
Chelt. preşedinţiei ministeriului 46.000
De largi peste metru. Le laşi apoi triste urmările ce au lăsat după sine a ministeriului de interne 939.000
si stee iarna întreagă aşa săpate, ca pustiireia viilor prin filoxeră; boalele „ „ „ finanţe ■ 870.000 .
pămentul mort scos din ele, cum şi de animale, îndeosebi boala de porci-, „ ,, ,. comerciu 5,951000
„ „ „ agricultură 819 000
ţirmii şi fundul gropilor, si le bată fşptul că de şir de ani n am mai avut „ culte 3,588.000
zăpada şi gerul şi aerul şi căldura şi nici un an bogat în roade de câmp; „ „honvezi 1,223.000
spese transitorii 3,578.000
toţi agenţii atmosferici, prin ce si îm- că industria a suferit uriaşe perderi în investiri 4,416.000
buneşte pămentul aşa de mult, că în urma anilor răi şi pentru ea; în comerciu
După acestea foaia numită să în
primăvară punend altoile în el, si a scăzut preţul hârtiilor de valoare şi treabă: »Ei bine, asta e vestita cruţare P
prind ca în cenuşe! preţul nemişcătorului.
E oare ţara, pe care ministrul ni-o
Rugăm cu o cale pe toţi cari Cu toate astea, ministrul crede că
descrie atât de dureros, în stare a
doresc a avea altoi, că, si înştiinţeze nu este perdută încă cu totul ori-ce
cheltui cu 29 milioane şi mai mult ca
la comitetul Reuniunii (la secretarul), nădejde de îndepărtare a acestor stări
în trecut? Nu tragem la îndoială, că
că de câte au lipsă}, căci în Decemvrie posomorite. Şi un mijloc care să ajute
va fi, căci şi-au şrofolit mai sus şi ve
înaintăm rugarea pentru primăvară, şi pe singuratici, ca şi pe ţară, a se mai
nitele, prin ridicarea dărilor directe şi
si ne putem face samă cu numirul ridica din această stare, zice şi mi
prin venitele dela execuţii'4.
ce si cerem. nistrul că este cruţarea tuturor şi în Astea ca fapte pentru anul ce
toate !
vine, ear’ pentru viitor ministrul face
Scriind asupra acestui lucru, o cetăţenilor făgăduinţe noue, de care se
Stări îngrijitoare. foaie mare din Pesta, »B. H.«, zice: li-se strepezească dinţii, anume că: »îrt
„. .Şi noi dăm sfatul, că atunci când viitor avem încă de isprăvit lucruri de
— P lă titorilor de dare, luaţi a m in te! — oficios, din scaunul ministerial, se re mare însemnătate, cari vor încorda încă
Sâmbăta trecută, ministrul de fi cunosc de critice stările economice, puterile statului Î11 mesură foarte mare,
nanţe al ţerii, a ţinut în dietă o vor atunci fiecare se-’şi facă samă cu gos anume ne stă nainte deslegarea cererii
bire mai mare asupra stării materiale podăria casei «ale, se-’şi împuţineze slujbaşilor ţerii, (de a le mări plăţile),
în care se află Ungaria astăzi, i-a zu cheltuelile, se-’şi reguleze datoriile, căci reforma administraţiei şi, mai curend
grăvit pe scurt icoana viuă, aşa precum nu ştie când îl va ajunge an cu roadă ori mai târziu, reforma armatei«, toate
o vede şi o simte dela locul seu înalt, rea, perderea creditului,bancrotul băncii împreunate cu mari îngreunări pen
de unde mai uşor poate vedea şi şti cutare cu care are de lucru, vre-o tru stat.
cum stă ţara. plată urmată din chezeşie pentru alţii, ' Le-am înşirat şi noi aci aceste
