Page 3 - Bunul_Econom_1901_47
P. 3
Nr. 47 : BUNUL ECONOM \ ________ ______________ Pag. 3
pentru realisârea cât mai grabnică şi se, facă destule arături şi sămănături de tură ţerîna de pe hemeiu; pe la jumă
cât mai cu succes a hotărîrii de-a se toamnă. tatea lui Aprilie hemeiul se curăţă,
înfiinţa numita reuniune, se alese o co- Această împregiurare îmi dă pri lăsându-se pentru fiecare cuib numai
misiune de 28 membri din toate părţile lej să revin asupra celor scrise mai de 2— 3 tiji (viţe) din cele mai puternice;
comitatului, cari îşi luară asupra lor în mult în aceastră foaie asupra continuării urmează apoi săpatul şi cu acest prilej
datorirea de-a se întruni cât mai de arăturilor, cari dacă nu pot fi sămă- punerea de gunoi bine dospit în fiecare
grabă, a fixa statutele nouei reuniuni nate vor rămânea ogoare pentru sărnâ- cuib; acum se face şi păruitul, ear’
şi a face paşii de lipsă pentru recunoa năturile de primăvară Cât pentru tim viţele se leagă de pari cu paie ori
şterea ei din partea autorităţilor politice, pul până când arăturile se pot con fâşii de teiu, sau cu nuiele de răchită.
avend în acelaşi timp a face propagandă tinua (face), suntem de părere că ele Parii se împlântă de obiceiu în partea
în mijlocul populaţiei din comunele ru pot urma până la căderea zăpezii. dincătrău bat mai mult vânturile, în
rale pentru îmbrăţişarea frumoasei în In alte ţări, cum de pildă în păr depărtare de 20— 30 centimetri de
treprinderi naţionale-economice şi îndem- ţile de miază-noapte ale „Ţării-hemţeşti“, cuib.
nându-o se ia parte la adunarea de unde se face agricultură întinsă, se ară Pe la sfîrşitul lui Maiu hemeiul se
constituire în număr cât se poate de cu zăpada pe câmp, ba încă se şi cară sapă de-a doua oară. Cu acest prilej
mare. Comisiunei acesteia îi va preda şi îngroapă fumegarul (gunoiul) tre se taie o parte a viţelor, nu cumva
comitetul cercual al „Asociaţiunii“ tot buincios. ele să crească prea îndesuite, umbrin-
Cât păntru urmarea sămănăturilor, du-se unele pe altele. In urmă se leagă
materialul adunat cu privire la înfiinţa
apoi d. e. secara, care e mai puţin jin- viţele din nou, dar’ mai sus; dacă ar
rea des numitei reuniuni.
gaşe de cât grâul, o samănă şi în Noem- cere trebuinţă legatul se face pe două
Cu convocarea comisiunei se în
vrie; în locurile şesoase şi nu prea locuri.
sărcinează dl Ioan Aron, director al
expuse vânturilor de cătră miază-noapte, Cu prilejul săpatului de-a treia-oarâ
şcoalei primare din Braşov, cunoscut ca
şi care au pământ prin care umezeala se adună ţărînă în jurul hemeiului, ear’
grădinar şi apicultor cu experienţă şi
pătrunde mai uşor, se samănă şi grâu viţele date mai târziu se taie până la
totodată unul din bărbaţii noştri cei
5 până pe la Arhangheli (se înţelege dacă înălţime de un metru şi jumătate; la
mai zeloşi.
nu au fost îngheţuri mai dinainte). In din contră hemeiul ar fi' împedecat în
începutul este aşadar’ făcut şi avem
această întâmplare sămânţa trebue în desvoltare, ear’ umblarea şi lucrarea
firma speranţă, că în curând reuniunea
gropată mai adânc şi se dă mai multă printre şire ar deveni anevoioasă.
agricolă din ţinutul Braşovului va întră
ca de obiceiu. In urma lucrărilor sus pomenite
în fiinţă împlinind o misiune atât eco
„A m ic. Â gricd1.
nomică cât şi românească. hemeiul trebue lăsat să crească neîm-
pedecat până ce înfloreşte. O vară căl
Grădina de hemeiu.
A g r i c u l t u r a duroasă, cu ploi îndeajuns, şi lipsită de
(Urmare şi fine.) vânturi mari şi răci, este totdeauna
Arături târzii. începând din anul al doilea he- priincioasă desvoltării hemeiului.
Am auzit multe plângeri din par meiul are trebuinţă, pe lângă păruit Hemeiul se coace pe la sfîrşitul
tea cultivatorilor mari mai cu seamă, sau arăcit, de următoarele lucrări: în lui August şi începutul lui Septemvrie.
cum că timpul ploios nu le-a îngăduit dată ce îngheţurile au trecut, se înlă- Florile au atunci cotoare verde-gălbue,
pândite, scobite de ocean, care în vre Inzadar o suci el în toate felurile, unei mari dureri, zicând că în întune-
muri spumega aci, avend înfăţişare de nu putea să înţeleagă nimic din ceea-ce rec se isbise de o cracă de pom.
monştri petrificaţi, privindu-1 cu ochii era scris; nimic altul de cât litere ne Şi de-odată Wang îl surprinse, în
lor goi, el se opri deodată înmărmurit. cunoscute, linii, circonferinţe concen cercând cu mâna ceealaltă să-i ia din
La câţiva paşi înaintea sa, pe pămân buzunar faimoasa carte; îi apucă bra
trice, triunghiuri şi alte semne cabalis
tul tapetat cu argintul lichen, două mai ţul, dar atât de repede primi o lovi
tice, semne înspăimântătoare pentru cine
muţe stăteau jos, cetind cu seriositate tură cu capul în stomac, încât nu-şi
într’o carte. Cu labele lor întorceau nu le cunoaşte. El o băgă dar în bu
zunar, şi-şi reluă ear drumul, neîndo- veni în fire decât spre a vedea mai
paginele şi din când în când ţipau uşor
indu-se că avea a face cu spirite. muţa luând-o la fugă din puteri
dând din coadă; apoi se ploconeau, ri
Inzadar încercă să o urmărească,
dicând mânile spre cer, ca pentru a se Ajuns la hanul Dragonului-verde,
nimeni îndrăsnind să-l ajute şi se în
ruga şi apoi îşi reluau cetirea. Soarele unde avea de gând să petreacă noap
apunea, acoperind trunchii brazilor şi toarse să se culce, fiind foarte năcăjit.,
tea, el povesti cele-ce i-se întâmplase, El puse cartea sub căpătâiu şi adormi
dând lucrurilor mari umbre fantastice.
tot mâncându-şi urezul şi bând ceaiul.
Wang îşi trecu mâna peste ochi având arbaleta încărcată lângă dînsuj.
spre a se asigura că nu era o viziune Gazda se speriă groaznic ; cine ştie Pe la miezul nopţii, toţi din casă
de fantome, apoi întinse binişor arba la ce răsbunare se expunea poate ? fură speriaţi de ţipete de jale; ca şi
leta, îi puse un glonte de plumb, ochi Wang dete din umeri, neîmpedecându-1 ceialalţi, Wang se deşteptă.
pe una din maimuţe si trase. Maimuţa să înghiţâ o îmbucătură mai puţin şi Lumina lunei reci, îi lumina odaia
primi glontele în ochiul drept, din care nu lăsă o picătură mai mult în ceaşca albind pardoseala ca o brumă albă; el
isvorî un şiroi de sânge. Ambele ani sa. Cu toate acestea printre cei-ce ve văzu intrând prin fereastră una din cele
male lăsară cartea, ear Wang se re neau şi plecau, un om venise să se a- două maimuţe, care îngenunchiată îi zise
pezi şi o ridică, pe când ele fugeau şeze pe rogojină alăturea de el. Acesta plângând:
urlând. ţinea mâna pe un ochiu, dând semnele — Omule, sunt unul din Spiritele
