Page 4 - Bunul_Econom_1901_47
P. 4

Pag-  4                                             BUNUL  ECONOM                     _______                        Nr.  47

           şi  dau  un  miros  plăcut,/ îndeosebi  dimi­  după  deschiderea  acesteia  nu  rămâne   preună  mai  mult  decât,  s.  p.,  cu  boul
           neaţa  şi  seara.                          îndesat,  ci-’şi  ia  pe  dată  forma  avută   şi  cu  vaca,  şi  ele  formează  genul  oii.
                Culegerea  însăşi  a  hemeiului  se   înainte  de-a  fi  fost  strîns.           De  altă  parte  calul,  măgarul  şi  catârul
          tace  în  modul  următor :  cam  la  30— 40      Hemeiul  îndeplin  uscat  se  aşează   fac  împreună  genul  calului,  ear’  porcul
          centimetri  deasupra  pământului  vrejii    în  saci  mai  mari  ca  de  obiceiu,  înde-   se  ţine  de  genul porcului.
          se  taie,  capetele  vrejilor  dela  pământ   sându-se  cât  de  bine.                       Aşa  dară  animalele  cele  mai  de
          se  înoadă  într’un  nod  mare,  ca  se  nu      Vitele  mănâncă  vrejii  şi  frunzele  frunte  domestice  (de  casă)  aparţin  la
          se  scurgă  sucul,  ce  şi  acum  stărue  a   de  hemeiu  atât  în  stare  verde  cât  si  numitele  4  genuri.  Nu  fac  parte  din
                                                                                              )
          se  ridica  din  rădăcini.  Apoi  parii,  îm­  după  ce  s’au  uscat,  mai  ales peste  iarnă.  aceste  genuri:  cânele,  pisica  şi  galiţele.
          preună  cu  hemeiul  de  pe  ei,  se  scot       Parii  se  păstrează  la  loc  scutit      Fie-care  gen  are  de  obiceiu  mai
          şi  se  duc  în  locul  menit  pentru  cules.   de  ploae  până  primăvara.            multe  specii.  Aşa  animalele  noastre  do­
          Aici  vrejii  se  scot  cu  flori  şi  foi  cu  tot   Cum  am  mai  spus,  după  12— 15   mestice  din  genul  boului  aparţin  la
          de  pe  pari;  apoi  din  vreji  se  fac  legă­  ani  hemeiul  trebue  stîrpit,  cultivând  în   două  specii  mai  însemnate: specia  bou­
          turi  de  60;—80  cm.  lungi,  şi  în  sfirşit   locul  lui  sau  plante  de  nutreţ,  ca,  s. p.,   lui  şi  specia  bivolului;  cele  din  genul
          de  pe  aceste  legături  se  culeg  florile   lucerna,  sau  plante  de  săpat:  crumpene,   calului  aparţin  la:  specia  calului  şi  spe­
          cu  mâna,  punându-se  pe  lepedee,  feţe   cucuruz  sau  napi.                        cia  măgarului;  ear’  cele  din  genul  oii
          de  mese,  sau  alte  pânzături.   Florile       După  vr’o  6  ani  grădina  cultivată   aparţin  la:  specia  oii  şi  specia  caprei.
          urîte  şi  toile  se  aleg  dintre  florile  fru­  cu  lucernă  saai  plante  de  săpat  se  cul­  O  specie  are  şi  ea  de  obiceiu  una
          moase  şi  sănătoase,  cari  se  aşează  în   tivă  din  nou  cu  hemeiu.              sau  mai  multe  rase.
          corfe  şi  se  duc  la  uscătoare.                                  Dela  brazdă.           Aşa:  specia  boului  numără  urmă­
               Uscatul  se  face  pe  aria  şurilor,  pe
                                                                                                 toarele  rase  mai  de  frunte:
          podurile  caselor  şi  a şoproanelor.  Cei-ce    Î ng ri jir ea    V i t e l o r
                                                                                                      1.  rasa  vitei  surie.
          însă  se  îndeletnicesc  mai  înadins  cu
                                                             Modul  de  sporire  al  vitelor.         2.  rasa  vitei  roşie.
          cultura  hemeiului,  îşi  fac  anumite  în­
                                                           Pentru-ca  vitele  să  se  poată  spori    3 .  rasa  vitei  negre  cu  pete  albe.
          tocmiri  din  scânduri,  unde  scutirea  pe                                                 4.  rasa  vitei  roşie  din  Elveţia.
          timp  ploios  şi  peste  tot  uscarea  în   e  neapărat  de  lipsă,  ca  partea  bărbă­     3 .  rasa vitei brunete din Elveţia, ş. a.
          toată  regula  este  sigură.                tească  şi  partea  femeească  ce  au  să
               Uscarea  însăşi  se  face  în  umbră,   dee  vieaţă  unei  noue  fiinţe  să  se  ase­  Animalele  din  aceeaşi  rasă  se  asa­
          nu  la  soare.  Spre  acest  stîrşit  floarea   mene.  Aşa  e  la  vite  şi  aşa  e  la  toate   mănă  în  foarte  multe  privinţe,  aşa:  în­
          hemeiului  se  aşează  în  pături  foarte   fiinţele,  fie  ele  animale  sau  plante.  tre  altele,  prin  coloarea  părului,  forma
          subţiri  şi  se  mişcă  de  repeţite  ori,  scu-   Toţi  plugarii  —   şi  cei-ce   n’au   şi  mărimea  corpului  (trupului),  forma
          tindu-se  de  praf  şi  de  gozuri.         umblat  de  loc  la  şcoală  —   ştiu,  că   coarnelor  ş  a.   Aceste  însuşiri  nu  se
               Uscatul    ţine   2— 4    săptămâni,   taurul,  boul,  vaca,  bivolul  şi  bivoliţa  se   schimbă  uşor,  ci  trec  din  tată  în  fiu.
          după  cum  adecă  umblă  timpul,  după      asamănă  foarte  mult,  ear’  oamenii  în­      După  ce  am  arătat  ce  e  de  a  se
          bunătatea  întocmirilor  de  uscat  şi  după   văţaţi  zic  că  aceste  animale  se  ţin  de   înţelege  prin  genul,  specia  şi  rasa  ce­
          cum  omul  stă  de  el.  Hemeiul  este  de­  acelaşi  gen,  şi  anume  de  genul  boului.   lor  mai  folositoare  animale  domestice,
          plin  uscat,  când  strîngându’l  în  mână,  Oaea  şi  capra de asemenea  samănă  îm-  lucruri  şi  vorbe  ou  cari  cetitorii  se  în-


          pădurii;  înapoiază-mi  cartea,  te  rog!  Ea   cumpărase  ţarini  noue,  pe  cari  pusese   care  crescuse  de  mic  pe  Wang şi  care
          nu  poate  fi  pentru  tine  de  nici  un  fo­  să  le  defrişeze  şi  să  le  planteze.  Munca   plânse  de  bucurie  revăzându-şi  tinărul
          los,  ear  pentru  noi  este  sfântă.  Inapo-   era  grea  şi  o  supraveghiere  continuă   stăpân.     ,
          iază-ne-o!  de  nu,  nenorocire  ţie!       era  necesară,  şi  fiindcă  localitatea  nu    El  puse  dar  de  îndată  avuturile
                                                                                                 sale  la  licitaţie  publică,  le  dădu  pe  un
               Ca  răspuns,  Wang  se  aplecă  spre   era  lipsită  de  plăceri,  Wang  se  gândea
          arbaleta  sa;  însă  în  timpul  de  a-i  în­  să  facă  pe  mama  lui  iubită  să vie lângă   preţ  de  nimic,  împărţi  suma  între  să­
          tinde  arcul  şi  de  a  lua  la  ochi,  mai­  dînsul,  când  într’o  zi  primi  o  scrisoare   raci,  până  la  ultima  sapecă  (leţcae)  şi
          muţa  dispăruse.  Şi  toată  noaptea  văi-   astfel  sunătoare:                        pe  d  joncă  (un  fel  de  corabie)  superbă
                                                                                                 pe  care  o  armase  el  se  îndreptă  pe
          cărerile  ocoliră  casa;  gazda  înspăimân­      «Fiiul  meu!  un  unchiu  al  tatălui
                                                                                                 apă  spre  Peking.
          tată,  îl  rugă  înzadar  să  cedeze.   El  tu   «tău,  pe  care  nici  tu,  nici  eu  nu-1  cu-   Dar în  aceeaşi  zi,  mama  lui  primi
          neînduplecat.  De  mai  multe-ori  eşi  să   «noaştem,  a  murit  de  curând  lăsân-
                                                      «du-ne  o  avere  enormă;  grăbeşte-te de   o  scrisoare  cu  următorul  cuprins:
          stea  la  pândă,  însă  nu  văzu  nimic.   In
                                                      «a  vinde  cu  ori-ce  preţ  tot  ce  ai  a-    «Mamă!  Te  salut.  Am  dobândit  o
          zori  de  zi,  înşela  calul  care  necheza,
                                                      «colo  unde  eşti,  împărţeşte  ce  vei  rea-   «avere  enormă;  grăbeşte-te de  vinde cu
          sări  pe  el  şi  hop!  şi  hop!  îl  galopă   «lisa  din  vânzare  la  săraci,  căci  lui   «ori-ce  preţ  tot  ce  avem  acolo  unde
          toată  ziua  nepăsător.                     «Buddha  îi  place  ca  bogatul  să  dea de   «sunteţi;  împărţiţi  produsul  la  săraci,
               Cincisprezece  zile  după  aceea, fiind  «pomană  şi  vino  în  capitala  imperiului,   «căci  lui  Buddha  îi  place  ca  bogatul
          ajuns,  el  închise  cartea  într’un  dulap  şi  «unde  nimeni  nu  va  fi  deasupra  noas-   «să  facă  pomană  şi  vino  la  mine.   Iu
                                                      «tră  prin  bogăţie...»
          nu  se  mai  gândi  la  ea.                                                            «linişte  şi  pace  vom  petrece  aci  zila
                              *                           Urma  apoi  descrierea  fericirii  de   «fericite.»
               Cu  toate  acestea  anii  treceau.    a-1  vedea,  şi  mulţumiri  cerului  pentru      Buna  temee  simţi  inima  saltându-i
               Cu  ajutorul  muncei  şi  cu  lovituri   atâta  fericire  nouă.                   de  bucurie  la  cetirea  acestei  scrisori;
          de  bambu,  Wang  nu  numai  că  îndrep­         Purtătorul  vestei  îi dădu  toate des­  ea  cunoştea  demult  servitorul  care  i-o
          tase  perderile,  dar  îşi  înmulţi  veniturile,  luşirile  dorite;  era  un  vechiu  servitor,  aduse.  Era  omul  de  încredere  al  fiiului
   1   2   3   4   5   6   7   8