Page 5 - Bunul_Econom_1901_47
P. 5
Nr. 47 _____________ BUNUL ECONOM Pag. 5
tâlnesc adesea prin gazete şi cărţi, vom ■întrece cu mult în mărime şi penele îi ouâle, şi-’şi conduce, îngrijeşte şi apără
trece la modul de sporire al animale sunt de coloare albă curată. puii cu mare iubire şi pricepere. .;v
lor domestice. Prăsirea şi ţinerea acestei gâşte /Preste vară nutremântul de Căpe-»-5;
Cum se obicinueşte la noi spori nu-’i fac economului nici greutate mai tenie al gâştelor este iarba; preste iarnă'
rea animalelor? Se ştie, că se împreună multă nici cheltueli mai mari decât ovăsul, cucuruzul, cartofii şi napii neferţL
2 animale (parte bărbătească şi fe- prăsirea şi ţinerea gâştei obicinuite. Ea Cei-ce vor să-’şi prăsească astfel
meiascâ) din aceeaşi rasă. In ce pri are trebuinţă în locul întâiu de o pă de gâşte, şi de dorit ar fi să-’şi prăsească
veşte rasa vitelor, la noi este în pre- şune bună, şi de apă curată, unde mai cât mai mulţi, trebue să-’şi agonisească
cumpenire aceea a vitei sure sau albe, găseşte peşti, broaşte ş a. In chipul de timpuriu ouă de soiu curat, fie şi
şi astfel se împreună de obiceiu un acesta puii se pot ţinea de când es din numai două.
taur sur cu o vacă sură. găoace, până când au devenit mari, Calea cea mai potrivită spre acest
împreunarea a 2 animale de rase fără a le da măcar un grăunte din sfîrşit este negreşit calea Reuniunilor
deosebite ale aceleiaşi specii se întâmplă mână. noastre economice, cari ăr putea agonisi
mai rar. S. p. sunt rari comunele noas ouă aevea bune şi cu preţuri mai pu
Deci, unde sunt rîuri şi lacuri, şi
tre, cari şi-au agonisit şi câte un taur ţin de spâriat.
astfel este mod de a ţinea gâşte, trebue
de rasa roşie, ca în chipul acesta se-’şi
prăsite gâşte de Emden. ; : «■
prăsească soiuri noue de Vite, mai bune
Folosul acestor gâşte este mult
şi mai de preţ.
mai mare decât al gâştei obicinuite;
(Va urma). Ş t i r i d e t o t f e l u l
pentru-că, ţinute numai cu iarbă în
timpul verii, ele ajung la mărime de
Filoxera, această ciumă a viilor,
Gâscă de Emden. plină, şi în această stare sunt îndoit începe a să lăţi tot mai mult şi în co
şi întreit mai grele decât alte gâşte,
mitatul nostru, Dl preot L. Nandra din
şi prin urmare şi mai preţioase.
Precum între găini sunt soiuri sau Silvaşul de jos ne face cu durere cu
rase aevea preţioase, tot aşa şi între Carnea lor e gustoasă ear’ penele noscut, că viile comunelor Silvaşul de
gâşte. Gâscă de Emden sau gâscă uri mult mai căutate decât ale gâştei obi jos şi de sus, Ocolişul mare, Nădăştia,
aşe le întrece pe toate. Prin urmare cinuite. La 6 săptămâni penele acestor Maceu şi altele, comune pentru care
cei-ce se îndeletnicesc sau ar dori se gâşte sunt deplin desvoltate; ale celor viile erau isvorql de căpetenie de venit, —
se îndeletnicească cu cultura gâştelor, lalte rase însă numai la 8 şi chiar la azi sunt în apunere, căci toate au fost
trebue se dee întâietate acestei rase. 10 săptămâni. Din această, causă încă atacate de teribilul flagel al filoxerei, —
Gâscă de Emden este mult mai 11 se dă întâietate gâştelor din vorbă, precum scrisărâm că sunt atacate din
mare decât gâscă noastră obicinuită. ca unora cari se desvoaltă mai repede, ăstan şi cele din Geoagiul de jos.
Când a ajuns la mărime deplină are o ajungând astfel a fi întrebuinţaţe sau In vederea acestui fapt trist pentru
greutate de 7— 8 kilogrami, ear’ în vândute mai de timpuriu. proprietarii noştri de vii, noi vom în
grăşată 10— 12 klgr. In anul dintâiu gâscă de Emden cepe în curând a da în traducere
Această gâscă samănă foarte bine ouă 20— 30, în al doilea aproape 50 Instrucţiunea pe care a pregătit’O în.
cu gâscă obicinuită; atâta numai că o de ouă. Această gâscă cloceşte bine Ministeriu de agricultură prin oameni
ei; ea nu mai înceta de a-1 face se ce-1 aştepta de aci înainte. Nu va mai lalalt avea poftă să-şi petreacă pe so
vorbească, cerându-i amănunte. avea supraveghiere neîntreruptă, prin coteala celuialalt.
Ea vându totul, răspândi banii do griji plicticoase, sculări timpurii, când — Priveşte această scrisoare, mamă.
bândiţi la săraci, rugându-i să-i mulţu este atât de dulce, de a se lăsa dus — Iată pe a ta, fiiul meu !
mească lui D-zeu în numele ei şi al de firul gândurilor; viaţa sa se va Scrisorile deschise, fiecare se po
copilului ei şi plecă. scurge tot atât de lină, ca şi fluviul pe meni având în mână o bucată de hâr
* tie albă.
care plutea. Va avea un mare parc, cu
Wang plutea de opt zile. Trântit Vfang şi cu mama lui se priviră,
clopoţei de aur la kioşcurile sale şi co
a lene pe perne la partea din faţă a lucrurile începură să devie stranii.
livii mari pline de păsări rare. In cupe
vasului seu, răzimat în cot, el se juca — Cine zici tu, fiiule, că ţi-a dat-o?
de opal va bea vinul parfumat, presă
făcând să alunece ramurile de salcie, — Licsu.
rat cu petale de migdal; va mânca limbi — El nu m’a părăsit.
prin mâna cealaltă ţinând-o d’asupra
de cocoşi şi cocoaşe de dromadere. Se — Dar d-tale?
capului seu. Se crepa de ziuă. O ceaţă
perdea astfel într’această visare, privind — Tscheng.
uşoară împăenjenea vîrful munţilor pur — El nu s’a depărtat de lângă
o barcă ce se mărea în depărtare,
purii de îmbrăţişarea primelor raze ale
Această barcă se apropia cu în mine.
soarelui. Iar cerul, soarele, norii, munţii, O vagă teroare îl cuprinse. Cei
cetul. Curând după aceea ea se încru
sălciile pletoase, toate acestea se re doi servitori jurau că nu înţeleg nimic
cişa cu a sa şi el dete un ţipet mare:
flectau în apa limpede, în care lopeţile din cele-ce li-se ziceau.
— Mamă!
vâslaşilor reproduceau sgomotul încet al Un alt strigăt îi răspunse: In momentul acela un rîs batjo
mătasei ce se rupe. Din când în când —- Fiul meu! coritor răsună în aer şi toţi văzură două
stoluri de pescari sbuţau din trestii în Vâslaşii se opriră, se alăturară, şi maimuţe apropiindu-se de mal înotând,
mijlocul unei ninsori de pene. odată primele îmbrăţişeri trecute, des sărind pe mal şi fugind sărind de bu
Şi Wang visa la soartea fericită luşirile începură, fiecare crezând că ce- curie. Unul din ei ţinea o carte, pe
