Page 6 - Bunul_Econom_1901_47
P. 6

Pag-  6.         _____________________ ________________    BUNUL  ECONOM          ________________                   Nn  47

          probaţi  şi  o  tipărit-o.-Vom  traduce-o   producţiuni.  Public  mult,  inteliginţă  din   au  rămas  tot  dlui  Fr.  Sehulleri,  ear’
          şi  vom  retipări-o  în  broşură.  Sunt  po­  loc  şi  jur,  meseriaşi  şi  ţărani.  Acuşa   moara  de  jos  a  rămas  la  licitaţie  dlui
          veţe  despre  cum  e  a  se  purcede  la    nu mai  încăpeau,  —   mai ales  prin loje...  I.  Branga.
          renoirea  acestor  vii.                          Tinărul  Iuliu  Muntean  a  deschis        In  a  treia  zi  s’a licitat  vama  pieţei
               Cei-ce  doresc  viţe  altoite  de  tot                                            oraşului,  care  a  rămas  tot  dlui  V.  N.
                                                      producţia  îndată  după  8  ore,  decla­
          soiul,  să  se  adreseze  la  inspectorul  de                                          Bidu,  cu  5710  cor.,  deci  cu  790  cor.
                                                      mând  anecdota  hazlie  de  Speranţă:
          vii  din  Aiud  (Szoloszeti  es  borăszati                                             mai  ieftin  ca  în  trecut,  —   ear’  cea  a
                                                      „L ’a  făcut  de  rîs  săracul'*.  Publicul  a
          feliigyeloseg,  Nagy-Enyed),  de  care  se                                             tergului  de  vite  a  rămas  dlui  Izr.  Hei-
                                                      rîs  şi  el  de  bietul  erou  al  piesei  şi  a
          tine  si  comitatul  nostru                                                            mann  cu  2200  cor.,  deci  mai  scumpă
                                                      răsplătit  pe  declarhator  cu  aplause,  —
               Instrucţia  ministerială  recomandă                                               cu  49  cor.  ca  în  trecut.
                                                      Piesa  teatrală  primă,   „Doi  prinşi  în
          numai  3  din multele soiuri  de  viţe  ame­                                                Joi  s’a  exarendat  cantinul casarmei
                                                      cursă"  de  Bobancu,  e  o  piesă  slăbuţă,
          ricane, anume:  Riparia  Portalis,  pentru                                             orăşeneşti,  care  a rămas dlui  Fr.  Schul-
                                                      şi  diletanţii  au  trebuit  să  facă  mari
          locuri  mai  bune,  Rupestris  monticola                                               leri  cu  955  cor.,  deci  mai  ieftin  cu
                                                      sforţări  ca  să  facă  efect  cu  ea,  totuşi
          pentru  locuri  cam  umede,  în  parte  vă­                                            181  cor.  ca  în  trecut.
                                                      spre  lauda  lor,  au  jucat’o  destul  de
          roase  şi  mărgoase,  şi  Vitis  Solonis po­                                                Licitaţia,  privitor  la  toate,  are  să
                                                      bine  (dnii  R.  Ionescu  şi  P.  Tâmpa,  cu
          trivită  aproape  peste  tot  locul.                                                   fie   încă   aprobată  de  representanţa
                                                      d-şoarele  Roza  Raţiu  şiEcaterina  Rus).
                                                                                                 orăşenească,  care  şi-a  reservat  dreptul
                                                     —   Bine  declamată,  mai  ales  ca  pro-
               Prinderea  postului  de  Crăciun                                                  a-’şi  zice  cuventul  din  urmă,  putend
                                                     sodie,  a  fost  poesia  „La  oglindă"  de
          a  fost  întâia  zi  ce  ne-a  adus  aminte                                            da  arenda  eventual  la  unul  ce  a  că­
                                                     Coşbuc,  prin  drăgălaşa  d-şoară  Valeria
          de  albul  Crăciun.   Am  avut  toamnă                                                 zut  la  licitaţie,  dacă  ar  afla-o  asta  în
                                                     Grof.  —-  Vodevilul  Rusaliile de Alexan­
          lungă,  zile  adesea  ca  de  Mai  până                                                interesul  oraşului.
                                                     dri,  fiind  piesă  mai  bună,  a  şi  fost  în­
          acum de  curend, dar  Marţi  pe  la  amiaz,                                                 Deci,  de  ş’ar  aproba  licitaţiile  aşa,
                                                     cununată  de  succes  mai  bun.  Erau
          ziua  prinderii   postului,   ne-au   făcut                                            cum  au  rămas,  oraşul  ar  câştiga  faţă
                                                     drăgălaşe  tablourile de ţărani  şi  ţărance,
          văzuta întâii  fulgi  de  nea,  albi  şi  uşurei,                                      de  trecut  1971  cor.
                                                     între  cari  deosebit  haz  făcea  dl  C.
          stingendu-se  îndată  ce  au  ajuns  jos.                                                   Sâmbătă  să  vor  licita  munţii  de
                                                     Budoiu  ca  ţăran  mai  bătrân  si  brişcă
                                                                                           »
                                                                 »
                                                                                    ,  »
         Mercuri  au  căzut  ceva  mai  mulţi,  iar                                              pe  hotarul  Şibişelului.
                                                     de  gură,  apoi  gazetarul  piţigăiat,  dl  P.
         azi  —   Joi  dimineaţa,  când  ar  fi  se  fie
                                                     Banciu,  dar’  peste  tot  toţi  (dnii  R.  Io­
         adevărata întâie  zi  a  postului  —   ne-am                                                Noroc.  Un  Armean  sărac  venit
                                                     nescu,  I.  Muntean,  P.  Muntean,  P.  Te-   din  Turcia  la  noi,  şi  aşezat  la  Gherla,
         trezit  aflând  coperişele  caselor  de  tot
                                                     cău,  d-şoarele:  S.  Adamescu,  Ec.  Rus,  unde  trăia  ca  lucrător  ziler,  a  fost  în­
         albe,  vestindu-ne  şi  mai  viu,  că  ne
                                                     FI.  Budoiu   şi  Saveta  Ciucure!)  s’au   ştiinţat,  că  a  moştenit  dela  un  neam
         aflăm  în  postul  Crăciunului.  De  altfel                                            al  său  50  de  milioane  floreni!  Si-a
                                                     achitat  în  chip  mulţumitor  de  rolurile
          nu  e  tare frig, îngheţul încă  n’a  început.                                        adunat  bani  de  pe  unde  a  putut,  ca
                                                     lor.  Meseriaşilor  noştri  —   instruaţi  de
                                                                                                să  aibă  cu  ce  merge  să  iee  în  samă
                                                     dl  Constantin  Baicu,  —   această  pro­
               Froductinnea  teatrală  şi  cu                                                   uriaşa  bogăţie.
                                                     ducţie,  ca  şi  altele  de  mai  nainte,  încă
         declamaţiuni,  dată  de  tinerii  meseriaşi
                                                     mai  reuşite  ca  aceasta,  le  tace  onoare.   Ministrul  ung;,  de  interne  a
         români  din  Orăştie  Sâmbăta  trecută,
                                                     Mai  mult  e  greu  de  aşteptat  dela     luat  măsuri  pentru împedecarea  aşezării
         a  fost  una  din  cele  mai  bine  cercetate                                          în  ţară,  a  Jidanilor,  cari,  mai  aies  din
                                                     denşii.
                                                                                                România,  plecară  cu  grămada  în  afară
                                                          Au  avut  şi  venit  material  frumos.
         care  Wang  o  recunoscu  îndată.  Două                                                şi  foarte  bucuros se  aşează  la  noi, unde
                                                          După  producţii,  a urmat  joc,  înce­
         costume  la  fel  cu  ale  servitorilor  erau                                          văd  că  le  merge  bine  de  tot.
                                                     put  vesel  cu  Hora,  şi  durat  până  târ­
         pe  jos  în  fiecare  barcă.
                                                     ziu  în  noapte.                                Dl  Ioan  Dobre,  cleric  absolut,
              Atunci  Wang  începu  să  plângă ca                                               fost  învăţător  un  an  la  noi  în  Orăştie,
                                                          înainte   numai,  şi  D-zeu  vă  va
         un  copil;  apoi  fu  scuturat  de  un  rîs                                            a  depus  primul  riguros  în  ştiinţele  teo­
                                                     ajuta.  Ear’  spriginul  publicului  îl  aveţi
         sinistru.  El  se  apucă  să  joace  cântând                                           logice  la  universitatea  din  Cernăuţi.  In
                                                     asigurat.                       M —~u.
         cuvinte  fără  vre-o  legătură.  Stâlcită  de                                          curend  va  lua  Doctoratul  în  teologie.
         durere,  mama  sa  descinse  curend  după        Licitaţia  averilor  orăşeneşti       Asemenea  dl  Aurel  Crăciunescu,  sti-
                                                                 i
                                                                                           9
                                                                                      •  .
                                                                                                pendist  al diecesei Aradului. Ii  felicităm !
         aceea  la  malul  unde  cresc  cele  Şepte-   ale  oraşului  Orăştie,  a  avut  loc  zilele
         Flori  şi  mult  timp  se  văzu  rătăcind , pe   astea,  de  Duminecă  încoace.             „O  sală  de  sinucidere".  Doc­
         drumuri  sărmanul  nebun.                        In  ziua  întâie  şi  a  doua  s’au  dat   torul  Charles  Iacobs,  un  specialist  pen­
              El  umbla  în  patru  labe,  în  mici   în  arendă  pe  6  ani  -frămţnturile  cari   tru, boalele  nervoase,  a  cerut  primăriei
                                                                                                din  Chicago  voe  a  înfiinţa  «o  sală  de
         sărituri  ca  maimuţă;  câte-odată  se  o-   formează  proprietatea  oraşului  aflătoare
                                                                                                sinucidere»,  unde  toţi  cei  sâtui de viaţă,
         prea,  şedea  jos,  îşi  freca  nasul  cu  de­  pe  hotarele  comunelor  Orăştie,  Romos
                                                                                                cari  ar  voi  să  moară,  se  vor  putea  o-
         getele  şi  se  prefăcea  că  citeşte  cu  bă­  si  Sibot,  si  a  crescut  arenda  lor  cu   morî  «cinstit»,  plătind  o  anumită  sumă
         gare  de  seamă  într’o  carte;  apoi  deo­  1200  cor.,  faţă  de  arenda  din  anii  de   de  bani.
         dată  ducea  mâna  la  un  ochiu,  ţipa  de   până  acum.                                   Vor  fi  unelte  pentru  toate  gustu­
         durere  şi  îşi  urma  fuga.  Noaptea  dor­     A   doua  zi  s’au  exarendat  cele  3   rile:  frânghii,  revolvere,  instrumente  de
         mea  în  vechile  cuptoare  părăsite.      mori  ale  oraşului,  cari  până  acum  au   tăiat,  gazuri  cari  îneacă,  otrăvuri,  şi
                                                                                                scaunul  electric.
             , El  dispăru  într’o  zi  şi  nimeni  de   adus  oraşului  un  venit  de  10.555  cor.,
                                                                                                     Doctorul  a  trimis  celor  23  de clu­
         atunci  n’a  mai  auzit  vorbindu-se  de  el.  ear’   acum  s’au  exarendat  cu  i6g2   buri  ale  sinucigaşilor  din  Statele-Unite
           O A.  P,  R.«J   Iulsch u   M untschang.  cor.  80  b.  mai  scump  ca  ,în  cut. tre   înştiinţarea  sa,  lăudând  excelenţa  salei
                                                    Moara  „Cetăţii",  şi  moara  de  mijloc,   plănuite  spre  folosul celor sătui de  viaţă
   1   2   3   4   5   6   7   8