Page 1 - Bunul_Econom_1901_48

Anul II. Orăştie, 24 Noemv. v. (7 Dec. n.) 1901. Nr. 48

A B O N A M E N T E : P R O P R I E T A T E A || I N S E R Ţ I U N I :
,Reuniunii econom ice în Orăştie" ji se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. A pare în fiecare Sâmbătă | | Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte

Biruinţa în lume e azi a aceluia, după plecarea acelora, apă în buţile
Dela Reuniune. care îndrăzneşte, lucrează şi foloseşte cu must, ear’ mustul cel bun şi bine
fiecare prilegiu ce i-si îmbie, pentru-că plătit, l’au slobozit prin câte-o gaură

Comitetul Reuniunii Economice, în voeşte să învingă! Să ne cinstim moşii- făcută sub cerc, şi l-au sărăcit pe cum­
şedinţa sa dela ? Dec. n. a hotărît în- strămoşii, să le sărbăm biruinţele, dar’ părător. Azi puţini cumpărători să mai
tre altele, ca la primăvară s i împartă în întâia lipie s i lucrăm, pentru noi şi abat pe la vestitele vinuri, ear’ special
între membrii Reuniunii alt rînd de pentru naţiunea noastră. în anul de faţă în comune întregi abia
altoi (vr’o 2000), apoi s i procure si- Ţara noastră (Ungaria cu Transil­ a vândut 1 din 20, vinul seu!)
minţă de trifoiu şi luţernă trecută prin vani şi Bănatul) are o atare posiţie şi Să întreprindem lucruri nouă, dar’
curăţirea oficială la Cluj, şi a o îm­ climă, şi bogăţiile ei naturale sunt aşa să fim conservativi în întreprinderile
părţi membrilor cât s i poate de ieftin. de mari, că nu numai poporaţiunea de noastre. Cei mai îndrăzneţi întreprin­
S i procure soiuri noui de nutreţuri şi acum, dar’ şi o poporaţiune de două- zători din America, cum sunt Morgau,

de cânepă, apoi ou i de galiţe nobile şi ori, ba de trei ori aşa număroasă, poate Carnegie, Rockefeller, nu să apucă de
s i le împartă între membri. încă să-’şi găsească aci adăpost fericit. nimic până nu sau încredinţat, că şi

D ar totodată face prin aceasta (Acelaşi lucru care l’am zis noi de după calculul cel mai conservativ, is-
cunoscut, că pe viitor va împărtăşi de atâtea ori în foaia asta: cu toate că bânda întreprinderii e sigură. Să nu
aceste uşurări numai pe aceia, cari si oamenii să înmulţesc, prin ştiinţă, eco­ creadă cineva că doar cu sufulcata să
vor f i înscris deja membri la Reuniune nomică, pot încă trăi şi mai fericiţi ca ajunge la ţintă; cele mai uriaşe averi
părinţi i lor, cari aveau de 2-ori atâta loc!). aci (in America) au crescut pe temeiul
la începutul anului. Cei cari vin nu­
mai când vid altoite sau sim intele aci. * Se nu cădem în desnâdejde nici sigur al calculării reci înainte. Isbânda
>
nu vor mai f i împărtăşiţi. odată. Dacă ceva nu ne-a isbutit azi, lor în aceea a stat, că întreprinzătorii
ne va isbuti mâne, şi dacă de 10 ori au văzut şi au mişcat aceea, ce alţii
D eci cei-ce voiesc a avea parte de
nu ne-a reuşit, ne va reuşi a 1 l-a oară! nu văzuseră şi lăpădaseră!
foloasele Reuniunii Economice, s i gră­
Să nu ne trimbiţăm toate slăbiciunile Suntem (în această ţeară) popor
bească a s i înscrie încă de pe acum
(înţelept cuvânt! Red.), ci numai aceea încă mic. Dar’ n’are a zice. Ce a fost
de membri şi a spune ce ar dori s i
de ce putem fi mândri, şi câte de Hellasul, Roma, Anglia? De-o vreme
aibă dela Reuniune în decursul anului!
acestea avem! Să ne cunoaştem pe încoace şi noi înaintăm repede. Se ne
noi înşine, să ne cunoaştem puterile şi uităm niţel peste mişcarea exportului
bogăţia. Căci suntem tari şi bogaţi. Dar’ (trimiterii de mărfuri în afară din ţară).
îndemnuri cuminţi! să ne folosim această putere şi bogăţie. Ungaria a exportat:
S i întreprindem /, să încercăm! Să In 1897 în preţ de 1081 milioane cor.
căutăm şi să găsim terene nouă de « 1898 « « « 1103 « «
Ministerul r. ung. de agricultură are lucrare, să căutăm şi să găsim piaţe « 1899 « « « 1200 « «
un trimis al seu (ataşat) în Washington nouă şi mai bune pentru roadele noastre. « 1900 « « « 1327 « «
(America), unde studiază felul de lucrare Vinul nostru, grâul nostru, poamele, Care va se zică, străinătatea ne-a
al vestiţilor americani, cu scop ca cele caii, maşinile electrice şi o miie de alte plătit noue pentrru ce noi trimitem din
văzute acolo, se le poată recomanda producte ale noastre, vor fi totdeauna ţară în afară, în fiecare an cu aproape
spre încercare şi acasă în patria noastră. căutate în străinătate! Se producem 100.000 cor. mai mult ca în anul de
E dl Alois Paickert, şi d-sa scrie de mai mult şi mai bun, şi să valorăm ce nainte.
curând în foile din Pesta un articol am produs! Căci nu e destul să produci Această sporire îmbucurătoare a
despre ce vede că fac Americanii de numai roade multe, ci de lipsă e şi exportului ţârii arată aşadară şi aceea,
zboară aşa repede spre înflorire în aceea, ca cumpărătorii să fie bine serviţi, că an de an ne curg tot mai mulţi
toate! El zice şi dă următoarele sfaturi — atunci şi venitul nostru va fi mai bani din afară în ţară. Ungaria deci să
locuitorilor ţerii noastre, sfaturi asupra mare şi mai sigur. Nimic nu strică vii­ îmbogăţeşte şi pe calea aceasta. Dar’
cărora atragem luarea aminte a oa­ torului mai mult ca aceea, când îl să nu ne mulţumim numai cu aceste
menilor noştri, cari voesc se cugete mai tragi pe sfoară pe cumpărător! (Ca d. cifre încuragiatoare a statisticei, — să ne
bine asupra lucrurilor, şi dela cugetare e. unii de-ai noştri din părţile Şebe- uităm în jur de noi în ţară, că oare
se treacă şi la probare.
şului, a Vinţului, cari dacă au văzut că fericit e fiecare om în ea ? Şi acolo
Iată ce zice dl Paickert între li-să caută tare vinul i-au înşelat în ani unde vedem sărăcia, să ne silim a
altele: de-a rândul pe cumpărători, punându-le, porni pe căi nouă producţia de