Page 2 - Bunul_Econom_1901_48
P. 2
Pag. 2 B U N U L ECONOM _________ ■ _______ Nr. 48
roade. Se întreprindem, şi se fa e purtată înaintea regelui. La altar re Nutreţuri bogate, nutreţuri serace.
cem*se se înflorească şi acele părţi ale gele desbracă mantaua purpurie şi se
ţării, unde până acum oamenilor nu aşazâ pe scaunul sfântului Eduard.
li-ş’a prea ajuns şi de carne. Trebue Patru cavaleri ai ordului Jaretierei ţin Animalele trebue hrănite cât mai
numai căutate isvoarc nou£ de venit\ baldachin deasupra regelui, ear’ deca bine, pentru-ca se poată munci, se pună
şi stăruim cu hotărîre în jurul unui nul din Vestminster-Abbey, care serveşte carne şi grăsime, lapte etc. şi să aibă preţ.
plan bun ce ne-am Făcut odată. pe primatele, toarnă uleu din vas în Nutreţurile, precum se ştie nu
(Ya urma) lingură şi asta o predă primatelui care sunt deopotrivă de bune şi hrănitoare.
unge fruntea, pieptul, cotul şi încheie Se deosebesc mai cu samă următoarele
tura regelui. Ungerea o introduce pri 3 soiuri: 1. nutreţuri bogate\ 2. nu
Ş t i r i P o l i t i c e
matele cu următoarele cuvinte: «Te treţuri bune, şi 3. nutreţuri sărace.
ung cu uleu sfânt, după-cum regii,
încoronarea Regelui Angliei. Nutreţuri bogate sunt: grăunţele
preoţii şi profeţii au fost unşi», După
de orz, ovăs şi cucuruz, cum şi făina
Regele Eduard al Angliei se va încoro aceasta îl îmbracă pe regele cu hainele
din aceste grăunţe; de asemenea turta
na în curând cu pompă mare. El a oficioase cari îţi reamintesc mai mult
ce rămâne cu prilejul stoarcerii uleului
urcat tronul la moartea mamei sale şi ornatele preoţeşti; pe picioare îi pun
de in, de bostani şi de cânepă. Aceste
a luat în mână frânele ţerii, dar’, înco pinteni regeşti, îi predau sabia imperială,
nutreţuri, fiind bogate în materii hră
ronarea sărbătorească a întârziat până o cruce şi mărul ţării; unul dintre
nitoare, se dau în porţii mai mici.
acum, căci trebuesc mari pregătiri pen oficianţii erarului îi trage pe deget
Nutreţuri bune sunt: fânul de li
tru ea. O foaie engleză publică acum inelul regesc, care e o verigă simplă de
vadă, de măzăriche, trifoiu, lucerna ş. a.
amănuntele cum să va face încoronarea. aur, cu un rubin mare, în care e gra
Aceste nutreţuri sunt bune şi ţin şi
Sunt interesante şi sunt următoarele: vată crucea sfântului George. Aceasta
ele animalele în stare bună; numai cât
In dimineaţa încoronării se umple înseamnă că regele va rămânea credin
trebue date în măsură de a se sătura
cu uleu vasul de aur care se foloseşte cios credinţei şi va apăra religiunea. deplin.
j
la ungere şi care are forma unui vul Pe rând predau apoi regelui celelalte
Nutreţuri serace sunt: paele spi-
tur cu aripile desfăcute şi pliscul des insignii ale puterii lui: sceptrul şi un
coaselor şi anume paele de grâu, orz şi
chis, îl pun apoi pe unul dintre alta băţ, pe când primatele face atent pe
ovăs, cum şi cocenii de cucuruz.
rele din Vestminster-Abbey. regele că chemarea lui e: fie cei îngâm
Dacă vitele s’ar ţinea numai cu acest
Lângă vas stă o lingură care e faţi a-’i umili, ear’ pe cei apăsaţi a -i soiu de nutreţ, dându-li-se ori-cât de
din veacul al XII. (veche deci peste ridica. Coroana numai după aceasta o mult, totuşi bine nu le-ar merge.
1300 ani) şi a cărei coadă e decorată pun pe capul regelui, care se întoarce La nutrirea animalelor trebue să
cu patru mărgele. la tron în care îl ridică. Herolzii anunţă se ţină samă, nu numai de bunătatea
apoi că încoronarea s’a întâmplat, bu-
După-ce regele a jurat pe consti nutreţurilor, ci şi de înlesnirea cu care
bue tunuri şi în biserică se serveşte
tuţie, archiepiscopul de Canterbury ia ele se pot mistui. Cu cât un nutreţ
Te-Deumul.
vasul şi regele, dus de marele măestru de Oare-care este mai uşor de mistuit, cu
ceremonii, merge la altarul principal; atât animalul trage mai mult folos
sabia imperiului în acest timp mereu din el,
F O I T A Şi chiar pe lângă mine Mi-e dor la holda verde
Să salte pe cărare, Se ies în preumblare,
Isvorul vecinie vesel Când glas doios de tulnic
Ki.« 4o r„.
Cu veclnica-i cântare. Răsună ’n depărtare.
Si cântecul lui vesel Să număr pitpalacul
i
Mi-e dor pe muşchiul moale
Să-’l tot ascult mereu, Când pleacă holda ’n val,
Sub brazi umbroşi să şed,
Ş’apoi să laud tainic Şi spice după spice
Paiangenit în zare
Pe bunul Dumnezeu. Aleargă ’n sus pe deal.
Sătuţul meu să-’l văd;
i Atunci o romoniţă,
S’ascult doina de jale Să-’mi spună dorul meu,
Şi cânt de ciocârlie, Mi e dor să stau pe gânduri Ş’apoi să laud tainic
Glasuri s’aud de clopot La margine de rîu, Pe bunul Dumnezeu.
Când toacă ’n liturgie. Şi despre lumea asta,
Ş ’atunci de pietate Nimic să nu mai ştiu. f„Drapelul“j HI. Cioban.
Pătruns tot gândul meu, Şi gândurile mele
Să preamăresc în taină Departe să pătrundă, îm prum utul.
Pe bunul Dumnezeu. Când sare apa ’n cercuri '
Legând undă de undă. — Din vieaţa ţărănească —
Mi-e dor în iarbă verde, Să uit amarul vieţii, — George al văduvei!
Şi moale mătăsoasă Ce port în pieptul meu, — Marin Iordăchescu!
Să şed, s’aud departe Ş ’apoi să laud tainic La chemarea aprodului judecătoriei
Cosaşi bătând pe coasă. Pe bunul Dumnezeu. de pace *** doi oameni răsbind prin
