Page 3 - Bunul_Econom_1901_48
P. 3
Nr. 48_________________________________ BUNUL ECONOM_______ _________________________ Pag- 3
Paele sunt mai greu de mistuit negreşit să se ţină samă de toate cele bue să fie nici prea tinere, nici
decât fânul, şi acesta mai greu de amintite aici; -trăgând astfel folos mai prea bătrâne, ci în puterea vieţii. Cu
mistuit decât grăunţele. mare chiar şi din nutreţurile slabe cari, cele prea tinere trebue mult cheltuit
Fenul cosit în floare este mai uşor merunţite şi amestecate cu alte nu până la timpul împreunării; ear’ cele
de mistuit decât cel cosit într’un târziu, treţuri mai bune, pot să aducă un prea bătrâne dau viţei slabi, cari
când florile s’au scuturat. serviciu însemnat în economie. rar ajung cu părinţii lor.
Fenul prea păios, tăindu-se cu Dela brazdă. Ori cât de bun ar fi soiul unor
maşina, se mistue mai uşor decât dându- animale de prăsilă, dacă ele nu sunt
se întreg, şi astfel animalul profită mai şi sănătoase, dejaba e truda noastră;
Î n g r i j i r e a V i t e l o r
mult din el. De asemenea mai bine pentru-că multe boale trec dela părinţi
profită animalele şi din paie, dacă aceste Modul de sporite al vitelor. la fii.
se merunţesc şi apoi se amestecă cu (Urmare). De mare însemnătate este şi îm-
napi mărunţiţi şi ei sau cu alte plante pregiurarea, ca animalele de împreunat
înmulţirea sau sporirea animalelor
rădecinoase, ori cu fân tocat să aibă aceeaşi mărime, sau, cel puţin,
domestice se face deci mai cu samă
Şi apoi, cine nu ştie, că şi făina în două feluri. Anume: 1. prin selec- să nu fie mare deosebire între ele,
să leagă mai bine decât grăunţele? ţiuiie sau alegere, împărechind un taur adecă între taur şi vacă. Nu arare-ori,
Aceste uneori ies întregi din stomacul si o vacă sură, sau un taur si o vacă dintr’o împărechiare de animale prea
animalului; ear’ cu chipul acesta ani roşie, ori apoi un taur negru cu o deosebite în privinţa mărimei, se for
malul nu trage nici un folos din gră vacă neagră, etc., adecă animale djn mează viţei urîţi .
unţe şi stăpânul sigur se păgubeşte. aceeaşi rasă, şi cu chipul acesta stăruind 2. Al doilea mod de sporire al
Unele animale mistue mai uşor pentru păstrarea rasei cutare, fără de-a animalelor se face prin aşa numita îftr
un fel de nutreţuri, altele alt fel. Boii, avea în vedere un profit oare-care. crucisare, sau corcire, împărechindu-se,
bivolii, vacile, bivoliţele şi oile mistue Singur această ţintă însă numai puţini s. p., un taur de rasa roşie cu o vacă
mai cu înlesnire paiele, decât, s. p., o urmăresc. Cei mai mulţi, şi îndeosebi sură sau albă. Animalele prăsite prin
caii, cari în acelaşi timp mistue mai micii plugari, prin aşa numita selecţiune încrucişare le numim corcituri, şi ele
uşor luţerna şi trifoiul. a vitelor, ar trebui să stărue a ajunge sunt animale cu sânge amestecat. Prin
încrucişare rasele de vite să îmbunătă
Mistuirea mai bună sau mai slabă la cel mai mare profit dela animale.
ţesc foarte mult.
atârnă şi dela versta animalelor. Ani Spre acest sfîrşit, plugarii din alte ţări
malele în versta cea mai fragedă trăesc aleg de prăsilă animale lăptoase, căr încrucişarea se face dacă voim să
numai cu lapte. Mai târziu stomacul noase^ etc., pentru a prăsi soiuri tot schimbăm rasa vitelor noastre cu o
(rînza) se întăreşte şi devine în stare mai bune şi mai de preţ. Şi aşa ar altă rasă mai bună şi când voim să
a mistui şi iarbă, grăunţe, tărîţe, făină, trebui să facă şi plugarii noştri. prăsim vite bine căutate în comerciu
otavă, fen, napi ş. a. In floarea vieţii anima Când cu alegerea vitelor de prâ- (negoţ).
lele mistue mai bine decât mai târziu, silă trebue se se ţină samă de vîrsta, Pentru schimbarea rasei vitelor,
spre bătrâneţe, când li-se slăbesc şi de mărimea şi sănătatea lor, totodată încrucişarea este calea cea mai potrivită.
dinţii şi stomacul. grijindu-le cât mai bine. Ea ne scapă de perderi şi cheltueli
Intr’o economie înţeleaptă trebue Animalele alese de prăsilă nu tre- mari, la cari se expun toţi cei-ce fac
mulţimea care stătea la uşe, pătrunseră Pe drum George zise lui Marin: vorbind singur. O bucurie drăcească îi
în camera de chibzuire. George era slab, — Acuma să-mi dai banii. Mâne cuprinse şi şopti: o să meargă bine!
gălbejit şi mirosia a ţuică; Marin era e zi de tîrg, aş merge să-mi cumpăr Semne bune! Apoi întră în casă.
scurt, gros, roşu la faţă şi cu o înfăţi boii şi carul. Nici vorbă că George nu s’a mai
şare smerită de cotoiu călugărit, uitân- ■— Nici vorbă. Vrei un pol ? dus a doua zi la tîrg, dar tehiu de cap
du-se pe furiş cu ochii lacomi. Şi George întinse mâna luând hâr pe la prânz se duse la Marin. Nevasta
—; Voiţi se vă autentific actul ăsta tia dela Marin. acestuia îi eşi în prag.
de împrumut? zise judecătorul, — Tine minte cât mi-ai dat, zise
— Sărut mâna, naşe, zise George.
— Da, răspunseră amândoi oamenii. George.
— Noroc, fine.
— Ai primit banii? întrebă jude — Un pol
— Dar unde-i naşu?
cătorul pe George. Ajunseră în faţa crâşmei.
— S’a dus la pădure,
— Am primit, răspunse dînsul ui- — Hai să faci cinste, că ai luat
—- Vine de grabă?
tându-se la Marin. banii, zise Marin.
— Acuşica.
— D-ta i-ai numărat banii ? — Hai!
Şi George plecă la crâşmă. Mai
— Da, răspunse Marin cu sigu Intrară. începură cu ţuică fiartă şi
avea doi franci în chimir. Voia se-’şi
ranţă. isprăviră cu vin. George eşi din crâşmă
i
— Şase sute de lei ? pe înoptate umblând pe două cărări. mai treacă omul vremea până va veni
Marin dela pădure.
— Da, şase sute de lei. Era beat mort. Marin eşi în urma lui
— Bine! să veniţi mâne să luaţi şi trecând prin grădină ajunse acasă, Ceru o jumătate litru de ţuică şi
actul. vecin cu George. Aci se aşeza în do bea făurindu-şi fel şi fel de planuri
Şi amândoi eşiră, ploconindu-se. sul porţii şi aştepta să treacă George, când va avea boii şi carul.
In urma lor intrară alţii. | care venia încet pe drum sughiţind şi Cu jumătate, cu jumătate, beuse
