Page 4 - Bunul_Econom_1901_48

Pag. 4 B U N U L E C ONO M __ _____________ Nr. 48

încercări dintr’odată cu rase streine, mărimea teritorului cultivat cu viţă de Din datele înşirate să vede, că
adecă s. p. cu tauri şi vaci roşii, negre, viie şi producţiunea din 'ţeară pe un şir teritorul cel mai mare plantat cu viţă
mai îndelungat de ani anume:
sau altcum. de viie a fost în 1884 şi anume
P r e ţu l to ta l a l
P r e ţu l la
La încrucişare e de a se lua în A n u l H e c ta r e H e c t o lit r e r o a d e lo r in fi. h e c t in fl. 367 808 hectare, ear cel mai mic în
băgare de samă, ca vitele spre acest 1861 357.745 4,015.000 32,976.111 — 1895 şi adecă 202,865 hectare. Teri­
sfîrşit se fie aduse din ţări, a căror 1862 » 4.884.000 45,169050 — . torul cultivat cu viie în 1899 abia s’a
1863 » 3,978.000 30 368.295 —
climă (căldura frigul), se fie deopotrivă sporit cu 12 619 hectare faţă de cel
1864 > 3,116000 48,577.789 —
cu a ţării noastre. Mai potrivite sunt 1865 » 3,532.000 16.373 361 — din 1895. Totodată se mai vede că
la toată întâmplarea animalele prăsite 1866 » 2,798 520 28,721.567 — în timp de aproape 30 de ani, adecă
şi crescute aici în ţară. Astfel de ani­ 1867 > 4,677.000 42,444.329 — dela 1861 — 1884 teritorul cultivat cu
male se găsesc acum şi la noi. Ele să 1868 » 4,994.000 36.555.830 — vii a fost, cu puţină deosebire, mai
prăsesc înadins pe multe moşii de ale 1869 > 4*407.000 21,417.915 — tot acelaşi şi creşterea lui a fost puţin
1870 > 4,086.000 38,316.556 —
statului, pe moşiile nemeşeşti (boereşti) însemnată. Dela 1885 teritorul cultivat
1871 > 4.622.000 35,316.007 —
şi chiar şi din partea unor mici pro­ 1872 » 2,864.000 48.018.936 — cu viie se împuţinează, astfel că după
prietari. Şi se prăsesc nu numai tauri, 1873 357.745 3,763000 45.169.000 12626 10 ani, adecă la 1895 teritorul cultivat
ci şi vaci, cari se vând cu preţuri 1874 358.001 1,998.000 30,368.000 84-83 cu vii este cu 164 943 hectare mai
foarte bune. 1875 358.796 6.260.000 48.577 000 135-39 puţin, adecă aproape s’a înjumătăţit, şi
(Va urma). 1876 360.266 1,858 000 16,373.000 45-45 mai tot aceeaşi proporţie este şi faţă
1877 360.046 3,534.000 28,721.000 79-77 de anul 1899. Dar prea mare deose­
1878 361.724 8.075.000 42,444.000 117-34
V l I E R I T bire nu este nici faţă de anii 1890
1879 362.229 6,314.000 36,555.000 100-92
1880 362.223 2,426.000 21,417.000 59-13 şi 1891.
Producţiunea noastră de vin. 1881 361.254 4,230.000 38,316.000 106-07 In ce priveşte producţiunea sau
In acest an roada viilor a fost 1882 366.813 4,113 000 35,316.000 96-28 roada viilor, cea mai mare producţiune
bună; însă preţul vinului a lăsat mult 1883 364.273 4,636.000 48,018.000 131-82 a fost în 1878 şi anume 8,075.000
de dorit, astfel că în multe locuri vinul 1884 367.808 4,411.000 39 330.000 10693
a trebuit să se vândă cu preţuri de 1885 367.653 5,522.000 50,997.000 138-71 hectolitre, ear cea mai mică în 1892
tot mici. 1886 363.562 3,932.000 40,690.000 11192 şi anume 797.000 hectolitre, pe când
Oamenii se întreabă : ce poate fi 1887 352.794 4,961.000 43,715.000 123-81 cea din 1899 a fost de 1,726.000
pricina? Şi aproape toţi răspund într’un 1888 342.520 3,909.000 36.952 000 107 89 hectolitre. Totodată se mai vede că
glas: pricina este năpădirea ce ni-se 1889 333.932 4,522.000 47,376.000 141 87 în timp de 30 de ani, adecă dela
face cu vinul italian şi cultura unui 1890 311.120 3,443,000 46,978.000 151-00
teritor (pământ) tot mai mare cu vii. 1891 254.207 1,231.000 24,548.000 96-53 1861 — 1890 roada a fost an de an
Importarea (aducerea în ţeară) vi­ 1892 248.831 797.0Q0 15,246.000 61-27 mai mare decât, s. p., în 1899; şi încă
nului italian este, fără îndoială, un rău 1893 226.100 940000 19.905.000 88-04 în cea mai mare parte a acestor ani
mare pentru producătorii de vin; nu 1894 219.842 1,387 000 24,692000 112-32 roada a fost cel puţin îndoit mai mare
tot aşa însă şi spaima de o producţiune 1895 202.865 1,929.000 31,845.000 156-92 decât în anii dela 1891 încoace.
prea mare la noi. 1896 206.897 1,446000 23,524.000 113-50
(Va urma)
Pentru a ne încredinţa, că pro­ 1897 205.468 1,131.000 21,408.000 10400
ducţiunea de vin nu poate fi pricina 1898 208.477 1,138.000 22,998.000 11000
preţului slab, vom da în cele următoare 1899 214.484 1,726.000 30,500000 142-00

francii şi naşu nu mai venia dela pă­ iate. La socoteală George dădu toţi o puse pe masă, zicându şi: 1 a mâncat
dure. polii, ba îi mai rămase şi sumanu zălog Marin şi pe ăsta. Cheful se începu cu
Se îndreptă spre casă earâşi beat. la crâşmar. ţuică şi se sfîrşi cu lăutari.
A doua zi de dimineaţă se duse — Ti, drăcie 1 şi-o înjurătură îi
Peste vre-o două luni, când se so­
la Marin, care-1 primi vesel. scăpără lui George din gură, când ve­
cotiră definitiv, George nu numai că nu
— Ei fine, ai venit să-ţi dau banii ? nia pe drum spre sat, am rămas şi fără
avea să mai ia nimic dela Marin, dar
— Păi. suman.
acesta îl mai scoase dator cu trei poli.
— Am cam dat mult la pădure; Noaptea ajunse acasă: îi era rău.
— Păi, dă, fine, aşa-i când omul
dar să-ţi dau o sută de franci acum şi Boli vre-o câteva zile şi când eşi din
face chef; dar nu-i nimic, mii plăti
peste câteva zile o să-ţi dau şi restul. casă se duse la naşu. Ii spuse pâţărâ-
d-ta până la toamnă când se isprăveşte
Lui George îi sticli ochii când nia şi-i ceru banii şi un suman.
împrumutul. Să fim sănătoşi.
văzu cinci poli de aur pe masă; fără — De finule, să mai aştepţi niţel,
—- De, naşule, zise George scăr-
să vrea întinse mâna şi-i luă punân- pân’oiu tăia pădurea. Suman pot să-ţi
pinându-se în cap, aşa-i, dar vine vre­
du-i la chimir. Nici nu ştia ce să mai dau unul, căci mai am.
mea aratului şi de.,
zică de bucurie. îndrugă câteva vorbe S ’au mai ciorovăit ei între dînşii
şi porni acasă. şi când s’au despărţit, George avea 10 — Ştii ce, finule, să ar eu cu
Până în seară fu în tîrg. franci în mână şi suman. Unde să se boii mei şi să samăn; apoi ne dijmuim
Umblă ce umblă prin tîrg şi înop- ducă? Nici vorbă, că la crâşmă. Şi cum la toamnă. Uite, o să-ţi mai dau po­
tând, se duse la o crâşmă să mănânce întră, începu să povestească la oameni rumb până atunci şi-l scădem la dijmă.
şi se puse pe chef. Vre-o doi lăutari cheful lui dela tîrg. S ’au strîns oamenii Nevastă ia adu-ne o ţuiculiţă.
îi cântau de mama focului. îşi găsi doi împrejurul lui. El de bucurie ceru o Şi au ţinut-o cu ţuica până pe la
prieteni şi ţinu cheful trei zile înche­ vadră de ţuică. Crâşmaru aduse ţuica, prânz. Primăvara plugurile lui Marin a-