Page 5 - Bunul_Econom_1901_48

Nr. 48 B U N UL ECONOM _______ __ ______________________ Pag. 5

1/75 m. cu rame aurite, care s ă ; păs­ mod absolut liniştit, leger, cu siguranţa
Ş t i r i d e t o t f e l u l
trează în cancelaria direcţiunei şi care unui artist obicinuit cu privirile publi­
va ţinea locul unui viu monument, cului, a intonat admirabilul cântec vechiu
Corpixl înv. dela şcoala cap.
menit a împrospeta memoria şi măre­ italian «Amarilli» de C. Giulio. Pune­
gr.-or. rom. din Orăştie, ţinând cont
ţele fapte ale lui „Şaguna" atât tine­ rea în fruntea pi ogramului a acestui
de conclusul său Nr. 28/1900, care îl
rilor cât şi bătrânilor din neam îh dulce şi sentimental cântec a fost foarte
obligă la aranjarea de serate festive în
neam. potrivită. Disposiţia publicului a fost a-
presără sărbătoarei Marelui Andrei, sta-
Contribuirile benevole şi din jur sigurată prin aceasta până la sfîrşit.
toreşte pentru anul acesta următorul
sunt bine primite şi să vor cuita pe Vocea dlui Popovici, dulce şi sonoră,
Program:
cale ziaristică. ' deplin stăpână pe toate nuanţele, a vi­
Joi în 29 Noemvrie st. v. c seara
Orăştie, 22 Nov. v. 1901. brat în acest cântec aşa de clar, aşa
dela 7 ore începând : de mişcător, încât la sfîrşitul cântecului
1. Cuvtnt ocasional şi desvâlirea Direcţiunea.
aplausele publicului nu mai încetau.» Etc.
portretului Andrei Şaguna prin înv.-dir.
Concertul Fopdviciu In Sibiiu.
C. Baicu.
D»pâ-ce în Braşov a fost sărbătorit în Convocare. In conformitete cu
2 . „Românime mult cercată" de
repeţite rînduri, şi mai pe urmă nainte punctul 8 al §-lui 20 din statute, membrii
D. Cunţan — cuartet.
cu 2 săptămâni, — artistul de mare »Reuniunei femeilor române din comi­
3. Dialogul „Ruşinea închipuită"
renume Dimitrie Popovici a concertat tatul Hunedoarei,« precum şi toţi aceia,
de D. Dogariu, pYedat de eleve.
mai pe urmă în Sibiiu la capătul săp­ cari se interesează de înaintarea şi
4. „Ca o zi de primăvară" de
tămânii trecute, în 30 Nov. n. Despre cultura femeii române, prin aceasta se
Stetănescu, cor de şcolari.
strălucitul concert „ Tribuna" scrie ur­ convoacă: 1a. adunarea generală ordi­
5. „Sentinela română", poesie, de­
mătoarele: nară, ce se va ţinea Duminecă, la 8
clamată de o elevă.
Decemvrie 1901. st. n. în Deva, loca­
6. „Doină" de Stefănescu, cântată «Sala dela «Musikverein» abia a
solo de o elevă. încăput publicul imens şi elegant, ce litatea Casinei române d. a. la 2 ore.
Deva, la 30. Nov 1901. Elena Hosszu-
7. „Apa trece, petrile rămân", s’a adunat pentru-ca să se delecteze în
poesie, declamată de un elev. admirabila şi fermecătoarea voce a ce­ Longin, n. Pop, preşedintă. Dionisie
Ardelean, secretar.
a) „Din carpaţi" \ , lebrului artist. Pentru, aceia, cari n’au
b) „Ca un glob de aur*1/ avut încă ocasiune să audă pe domnul
Stefănescu, predate de corul şcolarilor, Popovici cântând, era arzător dorul de Cuvânt Înţelept. M. Sa Re­
i învită pe această cale pe toţi a-1 zări pe bina cât măi în grabă; ear gele Carol l ai României, de câte-ori
«nevoitorii şcoalei a participa la numita în inima acelora, car! cunoşteau forţa vorbeşte, de atâtea ori să dovedeşte de
erată festivă, care să va ţinea în sala artistică a concertantului din trecut, o nou şi de nou că e aşa, cum de obiceiu
zilului nostru din loc, contribuind fie- mulţime de plăcute şi dulci reminis­ îl numeşte deja lumea. Carol înţeleptul.
are benevol întru acoperirea sumei cenţe şi delicii să treziau, când îl aş­ De curând a deschis corpurile
e 165 cor, ce corp. înv. a anticipat teptau să apară. legiuitoare române, şi după-ce a spus
jantru deja procuratul portret al M. O furtună de aplause a întimpinat că ce aşteaptă dela guvern şi ce are
„\\drei Şaguna". Portret în mărime de păşirea domnului Popovici pe bină. In guvernul şi dieta ţerii de făcut, anume

rau da valma peste pământul lui Ge­ — Ce să-ţi fac? Eu l-am muncit. George plecă năuc. Se duse în
orge, cu care era vecin, fără să mai Anul greu, nu s’a făcut. marginea pădurii şi trântindu-se în iarbă
facă vrt-o deosebire. — Nu s’a făcut ? Dar ăsta ce-i ? se uită cu jale la ogorul lui. Dar nu
Şi arătă grămezile de porumb. avu astâmpăr Porni la judecătoriei să
Toănna bogată îşi clatină pletele
— Asta-i de pe câmpul meu. se jeluiascâ.
aurii la ărutările vântului. Gospodarii
L-am strîns aici, că-i mai aproape de sat. Marin puse formula executorie pe
şi-au strîis bucatele de pe câm|. Ge-
George nu mai tăcea. Atuncia act şi ceru scoaterea în vânzare a a -
orge îşi pi mise partea lui din dimârit:
Marin îi spuse de-adreptul: verii debitorului. Portărelul puse se-
o căruţă ie porumb, o nimica toată.
— Ştii că pe Sâmbătă se ispră­ cuestru pe lucrurile din casă. Intr’o
Se cam zăpăcise şi mereu se ducea pe
veşte contractul. Să-mi dai şase sute Duminecă se hotărî vânzarea. George
ogorul lui şi se preumbla printr< glu-
de lei, fără de polu ce-mi datorezi fă­ nu era teafăr. Căzuse într’un fel de
gele de pc-umb ce mai rămăsee pe
ră act. prostraţie. Nu ştia ce mai e cu dînsul.
câmp. Par’ci îi spunea inima d are
— Cât? Vânzarea se făcu şi Marin cum­
să se despară de el pe vecie. Irţr’o zi
— Şase sute de lei. pără toată averea lui George.
slugile lui Marin îl alungară de >e o-
— N’âm de unde să-ţi dau. Dar
gor şi el începu să ţipe că-i păirintul
mi-ai dat şase sute? M’ai purtat cu vorba întâiul fulg de zăpadă se leagănă
lui şi că naşul l-a furat la dijmăritjacâ
până s’a isprăvit anul. în aer, atingând uşor pământul înghe­
vine şi Marin.
— Aşa scrie la act. ţat. De George nu se mai ştia prin
— Ce-i fine? — Mergem la judecătorie; la tri­ sat. Unii spuneau că a înebunit, alţii
— Păi ce fel dt dreptate-i aita? bunal. că s’a înecat, dar nimenea nu ştia ceva
Numai c’o căruţă de x>rumb m’am Ies — Bine, bine! Eu o să-ţi scot pă­ sigur.
din pământul meu? mântul în vînzare. Sfîrşitul lui Noemvrie. Marin era