Page 7 - Bunul_Econom_1901_48

Nr. 48 BUNUL ECONOM Pag- 7

O olădire colosală. Sub titlul franci, îmi rămân încă două mii. Mie cel mai absolut, asupra boalelor pe care
«Invazia americană din Londra« ziarul timpul mi-a adus cu şapte sute franci medicul le ştie.
englez »Times« publică amănunte asu­ mai mult pe minută; ca d-tale! Dr. Brouardel este tot pentru se­
pra unei însoţiri de Englezi şi Ameri­ Şi s’a dus fericit! cretul profesional, admite însă certificat
cani, care s’a format pentru scopul, de medical, dacă îl cer socrii în momentul
Soldat maltratat de moarte.
a face în mijlocul Londrei o clădire logodnei. Acest certificat însă să nu
Petru Florian a fost soldat în regimentul de
uriaşă, după modelul american. fie dat de medicul casei, ci de un alt’
honvezi din Oradea-mare. Mercuri dimineaţa
Această clădire va costa 50 mi­ cu răni grave pe corp a fost transportat la medic strein.
lioane de franci şi va fi cea mai fru­ spital, unde a şi murit după chinuri de câ­ Eată opinia generală a medicilor
moasă casă din lume. Frontul care dă teva ore. Soldatul s’a plâns îngrijitorului, că francezi în cestiunea aceasta, despre
sergentul Ta bătut cu "patul puştii şi că de
spre ţărm, va avea o lungime de 250 care s’a vorbit şi se vorbeşte din când
când serveşte tot i mereu l’a bătut. Sergentul
metri. Spaţiul care va fi închiriat este în când şi la noi.
a lost arestat şi atunci alţi 12 soldaţi s'au
calculat la 900 000 urme pătrate şi în­ plâns contra lui pentru barbariile comise
treţinerea anuală a clădirii va costa asupra lor. S’a pornit cercetare.
Din însărcinarea „Reuniunii Economice":
800.000 de franci. Clădirea va fi ter­
minată în timp de 2 ani şi jum. şi va Editor şi redactor responsabil: Ioan Moţa.
Secretul la medici.
cuprinde 6000. de apartamente singu­
ratice, 200.000 de franci, s’a dat unui Sz. 6788—1901 tlkvi.
S’a discutat de multe ori, dacă
artist pentru a decora interiorul marei n’ar fi bine a se deslega medicii de Ârveresi hirdetmenyi kivonat.
cupole. secretul pe care ei îl ţin asupra boâle- A szâszvârosi kir. jbirosâg mint
lor la cutări oameni, şi să fie deslegaţi tlkvi hatosâg kozhirre teszi, hogy az
Gazetar isteţ. Cu ocasiunea pe­ cel puţin în anumite caşuri, cum e d. „Ardeleana" penzintezet vegrehajtato- (
trecerii la Londra a celui mai cunoscut e. însurătoarea. r.ak Nyag Iosif es târsa vegrehajtâst
milionar american, Morgan Piermont,
Când medicul, care a vindecat pe szenvedo elleni 800 kor. tâkekoveteles
s’a întemplat următorul caz hazliu: unul sau altul din tinerii, cari au de es jârulăkai irânti vegrehajtâsi ugyeben
Morgan între gazetari era vestit gând se se căsătorească, ştie că oare-care a devai kir torvenyszek (a szâszvârosi
că e duşman de moarte âl intervievu- a suferit şi sufere de o boală, care poate kir. jârâsbirosâg) teruleten levo a Pis-
lui (adecă a venirii la el a redactorilor, avea urmări triste prin căsătorie, ar fi kinczen fekvo' a piskinczi 212 sz.
cari îl întreabă despre una-alta, şi pun dator, zic unii, <să intervină şi să tjkonyvben A f 1. rd szâm 921 hrsz.
în foaie că au vorbit cutare şi cutare împedece asemenea căsătorii. Pentru a 1368 kor., tovâbbâ az u. o. 275 sz.
lucru, cu cutare om vestit!) Şi totuşi se putea căsători deci, zic unii, ar fi tjkonyvben A f 1. rd 885/1 c 886/1/c
în locuinţa lui din Londra, a venit la de lipsă, ca tinerii să aducă alăturea hrsz. ingatlanra 420 kor., A f 2. rd.
el un representant al unei mari gazete cu biletul de spovădanie, şi un certificat 972/1/a hrsz. ingatlanra 53 kor., A f
şi-a rugat pe milionarul să-l primească medical, care să arate, că sunt deplin 3. rd. 849,/a hrsz. ingatlanra 435 kor.,
negreşit la o convorbire numai de două sănătoşi, astfel, că urmaşii lor nu vor A f 4. rd. 949 b hrsz. ingatlanra 30
minute. fi expuşi unor boale moştenite. koronâban az ârverest ezennel megăl-
Americanul a voit se scape de ca- Cestiunea aceasta fiind sulevată în lapitott kikiâjtâsi ârban elrendelte, es
priţiosul gazetar, şi i-a răspuns că tim­ timpul din urmă în Paris, o damă cu hogy a fennebb megjelolt ingatlanok
pul lui e pe bani şi că pe minută pre- numele Bertha Mendes şi-a luat oste­ az igo2. evi februar ho 1/f. ik napjan
tueste doue sute cincizeci de franci. neala a face o cercetare în privinţa
5 5 - d. e. g prakor Piskincz kozseg hâzânâl
— O să-’ţi dau, zise cu linişte aceasta, întrebând pe mai mulţi doctori megtartando nyilvânos ârveresen a
Englezul. învăţaţi din Paris despre părerea lor. megâllapitott kikiâltâsi âron aiul is el
Morgan a pus terminul intervievu- Profesorul Debove, decan al facul­ fognak adatni
lui pe ziua viitoare. tăţii de medicină, a răspuns damei cu Ârverezni szândekozok tartoznak
Ziaristul s’a dus. Când a ajuns un hotărît nu. „Să nu atingem tradiţia, az ingatlanok becsârânak 10% -ât kesz-
înaintea lui Morgan, acesta i-a strigat a zis Debove. Taina noastră este şi penzben, vagy az 1881. evi LX. t.-cz.
numai decât: trebue să rămână neatinsă!» 42. §-âban jelzett ârfolyammal szâmi-
— Ce vrei? Dr. Reynier a spus între altele: tott es az 1881. evi november ho 1-en
— Nimic. Iată-’ţi banii. Te-am ru­ „Nici într’un chip nu poate fi deslegat 3333 sz. a. kelt igazsâgugyminiszteri
gat pentru o convorbire de doue mi­ doctorul de mutismul său. Insă fiindcă rendelet 8. §-âban kijelolt ovadekkepes
nute, aici sunt cinci sute de franci. cestiunea e pusă la ordinea zilei, scrii­ ertekpapirban a kikiildott kezehez le-
Pofteşte. torii ar face un lucru folositor, înfierând teni, avagy az 1881. evi L X t.-cz. 170.
— Ş’apoi? cum merită pe miserabilii, cari se căsă­ §-a ertelmeben a bânatpănznek a bi-
— Nimic. toresc, când ştiu, că sunt bolnavi". rosâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâlitott
— Dar’ pentru-ce mi-ai cerut un Dr. Lannelonque, preşedintele so­ szabâlyszeru elismervenyt âtszolgâltatni.
interview? cietăţii tuturor medicilor din Francia
A kir. jbirosâg mint tlkvi hatosâg.
— Am pus rămăşag în două mii (10.000 la număr) a zis: Stimez secre­
Kelt Szâszvâroson, 1901. evi no­
cinci sute franci că voiu vorbi cu d-ta, tul profesional. Medicul, dacă ar vorbi,
vember 18-ân.
la care alţi gazetari nu pot străbate să ar face un rău mai mare, decât, dacă
Sohalmi,
vorbească. D-tale ’ţi-am dat cinci sute tace. Din parte-mi sunt pentru secretul kir. albiro,