Page 1 - Bunul_Econom_1901_49
P. 1

Anul  II.                             Orăştie,  1/14  Dec.  1901.                                                  Nr.  49





















                                                        Ascultătorii  s’âu  arătat  foarte  mul­   Băţuri  de  lemn  am  exportat  în
              Dela  Reuniune.                      ţumiţi  de  cele  auzite  în  aceste  pre­  America  nainte cu  3 ani  de  24000 cor.,
                                                   legeri  şi  s’au  înştiinţat  a  să  face  mem­  acum  2  ani  de  67000  cor.,  şi  anul

          Prelegere  economică  î,n  Momos.        bri  la  Reuniune  cel  puţin  de  două  ori  trecut  de  229000  cor.
                                                   câţi  până  aci.                                Şi  aşa  mai  departe.  Şi  dacă  asta
            Duminecă  după  amiaz  au  eşit  din
                                                        De  să  vor  face,  spre  binele  lor  să   creşte  tot  aşa,  apoi  numai  exportul
       partea  comitetului  Reuniunii  economice
                                                   vor  face.                                 nostru  la  America,  ne  va  aduce  Ia  an
       secretarul  ei  loan  M oţa  şi  membrul                                               peste.  30  milioane !
       Ioan  Fleşeriu  şi  au  ţinut  o  prelegere                     *
                                                                                                   Dar’  să  nu  ne  mulţumim  cu  vin­
       poporală  în  comuna  vecină  Romos.             Duminecă  va  fi  prelegere  econo­   derea  de  materii  brute.  Am ericane
            Un  număr  frumos  de  economi,        mică  în  Câstâu.                          învaţă,  că  toate  le  putem  folosi  spre
       cum  şi  toată  inteliginţa  locală  (d-nii
                                                                                              şi  mai  bun  câştig.  Uriaşa  P acking  In-
       preoţi,  notar  şi  învăţători),  au  participat
                                                                                              dustry-e,  sau  industria  de  prelu crare
       la  prelegere  în  şcoală.                   îndemnuri cuminţi!                        a  cărn ii  în  America,  represintă  azi mai
            Secr.  I.  Moţa  a  deschis prelegerea                                    *       multe  mii  de  milioane!  Şi  că  cu  ce
       prin  o  nouă  tâlcuire  a  scopurilor  ce  le               (Urmare).                 foloase  lucrează  această  industrie,  ne
       urmăreşte  Reuniunea  Economică  din             Dl  Paickert  urmează  astfel  articlul   dovedesc  bărbaţii  lor ca  Armour, Swift,
       Orăştie,  despre  care  poporul  începe  a   său  scris  din  America:                 Cudahy  şi  o  altă  armadie  întreagă  de
       fi  tot  mai  în  curat  şi  încredinţat,  că    »Roada  ţerii  noastre  (a  Ungariei)   m ilionari  ai  cărnii,  cari  laolaltă  au
       lui  însuşi,  poporului,  îi  e  de  nemijlocit   şi  exportul,  pot  fi  însă  ridicate  la  de   grămădite  m iliarde !
       şi  direct  folos.                          multe-ori  mai  mult  ca  azi!  Abia  acum      Noi  si  dacă  nu  în  această  măsură
                                                                                                        1
            Dl  Fleşeriu ,  fiind  noi  acum  chiar   am  început  a  cunoaşte  piaţele  bune  ce   uriaşă,  dar’  amăsurat  puterii  noastre
       după  împărţirea  altoilor,  a  preles  des­  putem  avea  în  străinătate,  pe  acelea   de  producţie,  apoi  de  o  miie  de  ori
       pre  îngrijirea  ce  trebue  dată  altoilor   trebue  se  ni-le  cultivăm  într’una  şi  se   mai  cu  câştig  am  putea  lucra  aici  la
       puse  toamna,  cum  au  pus  mulţi  din     ne  mărim,  producţia  şi  exportul.       noi,  dacă  am  introduce  şi  aici  indus­
       membrii  noştri,  cum  se  le  îngrijască        Cine,  de  pildă,  ar  fi  crezut,  că  tria  cărnii  ca  în  America.  Şi  să  în­
       peste  iarnă,  ce  au  a  face  apoi  la  ele   putem  noi  trimite  din  Ungaria  până  în   trebăm  numai  pe  economii  noştri,  cât
       în  primăvară,  dacă  e  se  iasă  din  ele   America  metal  de  fer,  bob,  semenţă de  de  mult  ar  produce  (ar  înmulţi  ei)  vi­
       pomi  sănătoşi  şi  zdraveni.  A  arătat  de  trifoiu,  ba  chiar  şi  grumpene,  cu  frumos   tele  lor  şi  tot,  când  ar  şti  că  le  pot
       ce  e  bine  să  iaci  gropile  pentru  altoi   câştig,  —   deşi  acestea toatea  să produc   vinde  ori-când  cu  bune preţuri ?  Şi să nu
       cu  luni  nainte;  a  îndemnat  pe  doritorii   şi  acolo?  Şi  faptele  ne  arată  că  să   credem  că  această  industrie  de  prelu ­
       de-a  avea  în  primăvară  altoi  dela  Reu­  poate.   Numai  trebue   prins   prilejul   crare  să  mărgineşte numai  la carne.  Pot
       niune,  să  îşi  sape  de  pe  acum  şi  cât   cel  bun.                               zice  că  ea  să întinde peste  toate  celea !
       de  mari  gropile,  arătând  de  ce  e          Exportul  nostru    (trimiterea   de  Roada  cea  ca  în  poveşti  de  mare  a
       bine  asta.                                roade  de-ale  ţerii) în  America  să  ridică  poam elor  în  America,  nu  s’ar  putea
            Secr.  I.  Moţa  a  preles  apoi  despre   an  de  an.  Anume,  au  fost  trimise  din  închipui  (căci  n’ai  avea  ce  face  cu  ele,
       multele  şi  însemnatele  foloase  ce  le  are   Ungaria  în  Statele  Unite  americane:   atâtea  să  produc!),  dacă  n’ar  fi  şi  pre­
       economul  dacă  în  locul  sămănatului     In 1898, preţ de 2 milioane şi 105.000 cor.   lucrarea  lor,  conservele  de  poam e,  în
       sub  brazdă  şi  al  celui  cu  mâna,  intro­  »  1899  «  «   5   «   155000  «       fabrici.
       duce  sămănarea  cu  m aşina  de  săm ănat   «1900  «  «   10   «      294000  «            Să  întreprindem  şi  noi.  Să  des­
       Arată  până  la  mici  amănunte  lolosul   Aşadară  în  2  ani  venitul  pe  lucrurile   chidem  şi  noi  porţile de  metal  ale Car-
       ce  îl  are  din  răsărirea  deodată  a  holdei,  trimise  a  fost  de  5  ori  m ai  m are!  paţilor  noştri  şi  ale  munţilor  Ardealului,
       coacerea  deodată,  putinţa  de-a  o  cosi      Zăhar,  de  pildă,  s’a  trimis  acum   să  construim  în  locurile  azi  lăsate  săl­
      în  loc  de-a  secera,  cruţarea  semenţei  la   trei  ani  numai  de  108.000  cor.,  acum   batece,  băi  (mine)  de  model,  fabrici  de
       sămănat,  la  cosit,  (prin  care  nu  să  mai   doi  ani  de  3 milioane, şi  în  anul  trecut   oţel,  ferestraie,  fabrici  de  prelucrare  a
      scutură  aşa  tare),  în  sfîrşit  sutele  de   (1900)  de  6-—7  milioane.            lemnului,  stabilimente  de  electricitate.
      foloase  ce  economii  le  au  după  maşina      Bob  nainte cu 3  ani  nu s’a exportat  Fiecare  baie   sau  fabrică,  pe  lângă
      de  sămănat,  şi  a  stăruit  ca  negreşit   nimic  în  America.  Acum  2  ani  s’a    aceea  că  produce,  şi  mistue,  şi  des­
      să-’şi  cumpere  şi  Romoşenii  macar  o    trimis  de  248.000  cor.  şi  în  anul  trecut   chidem  astfel  pieţe  nouă  în  lâuntrul
      maşină  de  acestea.                        de  803.000  cor.                          propriilor  hotară.
   1   2   3   4   5   6