Page 2 - Bunul_Econom_1901_49
P. 2
Pag. 2 BU N U L E CON OM ' ■ ' ' Nr. 49
Să întreprindem! Să nu ne tot plângem Americanilor, încearcă a însufleţi şi pe mul înfloririi întregului popor. In cea
că nu sunt bani. Se producem aceea compatrioţii săi de acasă la lucrare mai mai nouă Circulară, dl Kalindăru stărue
ce aduce bani, căci sunt sute şi mii înălţată, mai avântată în toţi ramii eco tare pentru pom ărit şi legum ărit cu
de atari articli (mărfuri) pentru care nomiei. • următoarele cuvinte:
bucuros ne dă lumea bani şi în ţară Noi am reprodus părţile de căpe Domnule Agent!
şi afară de ţară. Aci e pilda Americei. tenie ale articlului acestuia, ca o încu-
Prin circularul dela 1 Februarie
America a fost o colonie (engleză) în ragiare şi pentru ai noştri economi,
1899, v’am arătat in câteva cuvinte,
care bogaţii mergeau numai să caute care să vadă, că numai să poţi (şi dacă ştii,
foloasele pomâritului, atât ca mijloc de
aur în băi. Unul după altul bancrotau dacă înveţi şi ceva nou, apoi poţi !)
câştig, cât şi din punct de vedere al
câţi încercau. Odată unii au început produce cât de mult, atât roade din
împodobirii gospodăriilor, cum şi al în-
a nu mai căuta în pămănt, ci pe pământ pământ, cât şi din pomi, şi vite, —
riuririi binefăcătoare ce are asupra des-
folosul acestor ţinuturi, deci a cultiva toate s i caută bine şi azi şi să vor cău
voltării simţului moral şi estetic al
în ţară tutun, apoi grâu, cucuruz, ta totdeauna, îndeosebi sunt azi poa
omului şi v’am pus îndatorirea a stărui
bumbac, — şi de-odată în colonia să mele şi vitele bogate isvoare de venit.
cu tot dinadinsul pentru introducerea
racă de ieri, începură a curge banii Cine are minte să înţăleagă şi
acestei îndeletniciri folositoare printre
rîu! Azi America e cea mai bogată muncind serios, să se întărească în
ţărani.
ţearâ ! (Căci s’a găsit isvorul din care bunăstare, căci aici razimâ şi tăria în
Am arătat atunci care este rolul
poţi scoate în ea avere). alte privinţe. >
învăţătorului pentru a lumina pe ţărani
Să ne trimitem fiii în străinătate în această privinţă, şi am încuviinţat
să înveţe, îndeosebi aici în America, Pomăritul şi egumăritui ca să daţi pentru şcoale câte un loc
l
unde pot învăţa multe şi folositoare (pămănt) îndestulitor, în apropiere şi
lucruri, atât în viaţa practică, cât şi apreţiat In România. împrejmuit, precum şi toate uneltele şi
în universităţile cele desvoltate în di celelalte lucruri trebuincioase pentru a
recţie deosebit de bună! Aici vor în Dl I. Kalinderu, administratorul se îndeletnici, cu ajutorul şcolarilor, la
văţa să aibă judecată practică, strădu domeniilor (moşiilor) Coroanei din Ro cultura pomilor roditori, căci învăţătorul
inţe după afaceri sănătoase, precum şi mânia, lucrează cu toate puterile pentru trebue să fie model de o bună gospo
un patriotism înflăcărat şi preţuirea a deştepta şi poporul din Ţară la o dărie în ori ce ramură a agriculturei,
moravurilor curate. mai înţeleaptă economie. Pentru sco dela care ţăranul poate învăţa mult.
Să ne uităm numai la naţiunea pul acesta moşiile Coroanei aşa le în începutul s’a făcut, şi după cum
tînără şi plină de putere a Americei, tocmeşte şi lucrează, că acelea se fie am avut prilegiu a mă convinge în
cum să năsucşte spre domnire peste de model totdeauna pentru cei-ce vor desele mele inspecţiuni pe la Domeniile
toată lumea, să o privim cu luare aminte, veni să le vadă. Ear’ pe lângă pilda Coroanei, grădinile înfiinţate pe lângă
căci tare e si de noi vorba în acea viie, dă întruna sfaturi şi în scris, prin şcoale înaintează, ceea-ce mă îndreptă
>
năsuinţă, şi să învăţăm din ea. circulare cătră toţi conducătorii singu ţeşte a nădăjdui că în curând vom
* raticelor moşii, Agenţii acelora, spunen- vedea toate locuinţele sătenilor încon
Şi aşa mai departe. Dl Paickert du-le ce doreşte el să se lucreze pe jurate de pomi roditori, ear’ pe aceştia
însufleţit de munca cea din cale afară domenii şi în satele ce cad pe domenii, trăgând foloasele ce dau poamele!
de isteaţă, statornică şi iscoditoare a ca să dee mai cu dinadinsul pe dru In strînsă legătură cu pomăritul
besc despre noutăţile din oraş, ear mai Faţa ei exprimă triumf şi mândrie, ear
F O I T A departe fete, juni şi bătrâni, cu un cu sUrisul ei frumos, părea că spune câte
vânt oameni de tot soiul, toţi curioşi ca ea de veselă, că şi-a cucerit un bărbat
Doue mirese. la atari ocasiuni. Toţi aşteaptă cu ne aşa avut, ear ochii îi străluciau în con
răbdare sosirea miresei. Povestesc, glu vingerea: «Sunt frumoasă, ştiu că mă
mesc şi rid ca să le treacă vremea. admiră mulţi, ce bine o să-mi petrec
Stradele sunt pline de lume, ear toată vieaţa!»
Deodată e linişte. Tropotele cai
în biserică nu mai încape mulţimea de Toată făptura ei strâlucia ca într’o
lor şi zuruitul trăsurilor se aude tot
curioşi. lumină artificială.
mai aproape, până-ce deodată se opresc.
Irhbulzală, lovituri, larmă pe tot Mirele, un june elegant şi înţelept,
A sosit mireasa. Condusă la braţ
locul. Fiecare voeşte să ajungă înainte, păşi lângă ea înaintea altarului. Faţa
de un bătrân venerabil, ea păşeşte rar
de unde să vadă tot, căci azi va fi lui exprimă bunătatea şi nobleţă, ear
şi graţios.
mare ceremonie: două mirese se vor ţinuta lui bărbătească e plină de resig-
cununa în aceeaşi biserică. — Ce frumoasă e! se aude din naţiune şi de mulţumire că visul i-s’a
Intâiu vine frumoasa fiică a advo toate părţile. împlinit. Din ochii lui puteai ceti gra
catului Ş. Pintea, cu marele proprietar Si în adevăr, ea era foarte fru- iul sufletului seu bun: «Soţia mea va
I. Bumbescu, ear a doua e drăgălaşa moaşă! Haina elegantă de mătasă albă, fi cea mai frumoasă în ţinutul nostru.
Irina, fiică a amploiatului G. Negrean, voalul şi cununa de myrt, făceau şi Toţi vor fi siliţi să recunoască aceasta,
cu profesorul A. Nicblescu. ■', mai mult să apară frumseţa ei recu ear eu am să fiu cel mai fericit bărbat!»
Ici un grup de copii fac larmă şi noscută şi admirată de mulţi. El o iubeşte numai pentru-că e
se ceartă, colo o grămadă de babe vor In momentul acela părea o zeiţă. frumoasă. Ştie că e cam cochetă şi ca-
