Page 4 - Bunul_Econom_1901_49
P. 4
Pag- 4 _________ ■ ' ' BUNUL ECONOM Nr. 49
rit deja şi acum se lucră din toate noastră în folosul sănătăţii şi vieţii sale este cea mai grea şi mai anevoe du
puterile pentru a câştiga pieţe pentru îndelungate. cătoare la ţîntă, ea nici nu se reco
desfacerea vinului în străinătate. Căci nimic mai nefiresc decât a mandă. De altfel plugarii noştri nu se
In această direcţie ar trebui să se produce cucuruz şi grâu, ear’ pânea obicinuesc a face întrebuinţare de acest
lucre şi la noi; căci altă scăpare nu-’i; şi mămăliga să o mănânce alţii. Tot mod de sporire, Şi bine fac.
ear’ intrarea vinului italian ar trebui să aşa stă treaba şi cu vinul. Din rodu- In sfîrşit împărechiarea între ani
se restrîngă. rile sale înainte de toţi, viierul ar male de acelaşi sânge, s. p. între taur
trebui să-’şi îridestulească trebuinţele,
Precum s’a văzut de o producţiune şi juninca prăsită din el, unii nu o păr
şi apoi numai ce-’i întrece să vîndă.
mai mare de vin decât odinioară nu tinesc, din pricina, că animalele eşite
poate fi vorbă. Din contră, odinioară „Eicon* A rd “. din o astfel de împărechiare capătă
se producea vin mai mult decât acum. multe boală. Alţii însă o laudă mult.
E adevărat insă, că dela un timp. în Atâta numai că animalele aproape în
Î n g r i j i r e a V i t e l o r
coace consumul berii se răspândeşte rudite, cari să împârechează pentru
tot mai mult şi că cu chipul acesta con Modul de sporire al vitelor. sporire şi îmbunătâţiea rasei, să fie în-
(Urmare şi fine.)
sumul vinului se restrînge. Contra con deplin sănătoase. Cu chipul acesta de
Rasele străine, aduse pentru în
sumului de bere nu se poate face ni împărechiare ş’au agonisit vestiţii boi
crucişare, trebue tot aşa de bine hră
mica, şi, poate, nici n’ar fi bine să de Durham şi cei mai buni cai engle
nite ca şi în ţara lor de baştină. Cu
se facă. zeşti de alergat.
nutreţuri slabe încrucişarea nu isbu-
De altfel poporaţiunea ţării se
teşte. Dela brazdă.
sporeşte an de an şi cu această sporire,
Animalelor de încrucişat trebue să
vrând-nevrând, consumul strugurilor şi
li-se dăe cea mai mare îngrijire: hrană,
vinului încă va creşte; astfel, că viierii Ş tiri de tot felu l
adăpat la timp, curăţenie deplină, lo
nu trebue să-’şi piardă nădejdea de-a
cuinţă bună, şi să nu fie puse la muncă
ajunge la un preţ mai bun al vinului
ce trece peste puterile lor. Clubul român orăşenesc a ţi
şi cu atât mai mult să stârue pentru
Mai sunt şi alte cerinţe ce tre nut Luni la 5 ore d. a. şedinţă în ca-
replantarea viilor pustiite de filoxeră.
bue să se aibă în vedere în scopul sina română, sub preşedinţa dlui vice
Mai este încă un interes mare la
încrucişerii animalelor. Taurii să fie preşedinte Nicolau Vlad. S’a luat la
mijloc, care este perdut mai cu totul
cam de aceeaşi mărime cu vacile. Şi cunoştinţă pactul încheiat încă pe 6
din vedere.
mai bine e a aduce un taur decât o ani, de exmişii celor 3 cluburi, deci
Cât de bine ar fi, s. p., dacă toţi vacă, ori chiar decât mai multe. i-s’a dat sancţionarea recerută.
viierii ar ajunge să întrebuinţeze baremi Afară de selectiune si încrucişare
> i J Pactul nou, acum încheiat, să deo
în o parte a anului vin; bând, pe cât mai suut încă două soiuri de sporire, sebeşte în 3 puncte esenţiale de cel
numai se poate, în fiecare zi câte un anume: împărechiarea între corcituri vechiu:
pâhar, două de vin bun şi curat, în şi împărechiarea între anim ale de acelaşi 1. Prin pactul vechiu fiecare club
locul rachiului rău şi nesănătos. sânge. (românesc, unguresc, săsesc) trimitea
Aceasta ar trebui să fie una din împărechiarea între corcituri, adecă număr egal de membri în representanţa
ţintele cătrâ cari să stărue plugărimea fiind şi taurul şi vaca animale corcite, oraşului. Prin noul pact trimite fiecare
club membri după numărul alegătorilor
înger, venit pe pământ cu menirea să apoi când întreabă: «11 iubeşti?» ea sei dietali din oraş: anume Ungurii 11,
fericească. Intrând în biserică, ea se uită răspunde din toată inima: «Da!» El a- Românii 10 şi Saşii 7.
cătră cer şi într’un oftat adâpc, eşit din semenea răspunde tare şi cu capul ri
2. Fiind posturile dela magistrat
inimă, ea cere dela Dumnezeu putere, dicat. Privirile lor se întâlnesc din nou.
împărţite între naţionalităţi, după pactul
ca toată vieaţa să facă pe bărbatul ei Ea roşeşte şi două lacrimi de fericire
vechiu clubul de care să ţinea postul
fericit. Toată făptura ei străluceşte ca cad pe buchetul de flori.
îşi candida numai pe 1 persoană la
într’o lumină sfântă. Ceremonia e gata. Urmează felici
acel post, şi celelalte aveau să o pri
Mirele, un om cuminte şi bun. tările. Fără cuvinte se îmbrăţoşează toţi. mească, neavând de ales. (De aci a
Faţa lui exprimă judecată matură şi Ochii tuturor sunt umezi de lacrimi.
urmat o călcare a pactului, când un
nobleţă, ear când privirile lor se întâl Mama miresei, o femeie înţeleaptă club a numit la un post al seu o per
nesc, un raiu întreg străluceşte în ochii şi bună, înăduşeşte cât poate plânsul soană pe care celelalte nu voiau s’o
lui. El o iubeşte pentru-că ea e dră în inima ei, apoi sârutându-şi copila pimească, şi au candidat apoi ele, tot
gălaşe, modestă şi cuminte. Ea îl iu zice: «Dumnezeu cu tine, fiica mea! din naţionalitatea respectivă, dar’ nu pe
beşte pentru-că e harnic, înţelept şi bun. Să-ţi împlineşti totdeauna datorinţa grea doritul clubului). Acum e decis aşa: la
Sunt săraci, dar nu le pasă. Vor ce te aşteaptă!» Mireasa plânge. Mirele ori-ce post clubul naţional are a numi
munci împreună, ear cu minte, hărni îi sărută mâna. Toţi sunt impresionaţi doi candidaţi, între cari membrii alegă
şi cu lacrimi în ochi. Tata mirelui, un
cie şi cruţare, şi ei vor ajunge la ţintă. tori să poată de fapt alege, prin votare.
ţeran venerabil, se întoarce cătrâ altar
Aşa cugetă fiecare, şi în gândul Dacă pe careva nu-’l primesc nici în
şi zice în gândul lui: «Stăpâne, Atot
lor sunt fericiţi. candidare, au a comunica cu 4 zile
puternice, Ţie-ţi mulţămesc că astfel de
Preotul ţine o cuvântare frumoasă, nainte de alegere clubului respectiv.
soţie ai dat fiiului meu!» Lyda.
care umple inimile tuturor cu evlavie, 3. Postul de primar al oraşului