Page 5 - Bunul_Econom_1901_49
P. 5
Nr. 49 BUNUL ECONOM Pag. 5
fusese reservat Saşilor. Acum poate a fost, faţă de trecut, mult, îndeosebi recercate a face să se poarte în bise
concura la acest post şi Ungur şi popor a venit în număr frumos. Mica rici câte un disc anume care să adune
Român, dacă au cualificaţia recerută. sală a asilului de copii abia îl încăpea. bani dela popor pentru Asociaţiune.
In, şchiţnb însă. dacă ar reuşi,un Unonr .DLprptopnn, a... mulţumit-1% n n r-
— --i R n W C T y T vMlţ:-.1* ' * » V - . -r.*?-- .- ■ i - :
.-V--. ::; : i-.~i-Z.l-::::: • t :r;
încolo sunt tot cam stipulaţiunile Mare nenorocire în Petro- s’a ales în comitetul cercual de membri:
vechi. şeni. Se vesteşte că o nenorocire mare V. Domşa, preşedinte, Ioan Popovici,
De membri în representanţă, 3, s’a întâmplat în baia de cărbuni de Ioan Botean, L. Bercian şi S. Corvin
cât ne lipsesc până la 10, clubul ro lângă Petroşeni, care e proprietatea so iun. — După şedinţă s’au dus cei pre-
mân a candidat pe d-nii D r. 1. Pop, cietăţii acţionare din Salgotarjân. In senţi de au privit exposiţia de lucruri
Const. Baicu şi Ioan M oţa, ear’ su- gura ocnei s’a aprins gazul care se de mână femeeşti în casele părintelui
plenţi d-nii: G. Brassm , A dam Cristea afla în baie, şi în timpul când s’a a- P. Lula. Erau peste 150 de bucăţi de
si Sam oilă Lăzâroi. prins, lucrau acolo optsprezece oameni. ţesături şi cusături pentru care s’au
j
Dintre aceştia 5 au murit numai decât, împărţit mai multe premii de câte 4,
Licitaţiile averilor oraşului nostru, ceialalţi 13 au fost greu răniţi, cu deo 2 şi 1 coroană celor-ce le-au făcut şi
despre cari am scris în alt număr, au sebire 8 au fost aşa greu răniţi, încât expus. A urmat apoi prânz la stimata
trecut şi prin representanţa orăşe toată vieaţa vor rămânea ologi Aprin d-nă A dam ovici, care a avut bunăvoinţa
nească, cu următorul resultat: derea a venit din păcătoasa negrije a a găzdui comitetul şi oaspeţii externi,
S ’au aprobat licitaţiile tuturor pă unuia dintre muncitori. In minele de ospetându-’i din abundanţă.
mânturilor, cum şi licitaţia celor 2 cărbuni nu-i iertat adecă a se folosi în Raportorul desvoaltă apoi mai pe
mori orăşeneşti rămase dlui Fr. Schulleri, apropierea gazului, decât lampa zisă a larg cum îşi închipue d-sa că ar fi să
dar moara din jos a fost lăsată, prin lui Damis, dela care nu se poate a- fie spriginită Asociaţiunea şi îşi exprima
majoritate de voturi, tot dlui Zeitler, prinde nimic, şi lucrătorul păcătos, care nemulţumirea asupra faptului, că aşa
deşi dl Branga oferise cu peste 200 de altfel a căzut şi el jertfa spargerii, de puţini inteligenţi din Orăştie şi din
cor. mai mult. a aprins ţigareta. Lângă cadavrul lui comunele vecine Bobâlnei, au luat
Vama piaţei n’a fost aprobată au aflat ţigareta şi chibritele. Probabil parte la adunare, neputându-’şi explica
pentru dl Bidu, nici cea de vite pentru că lucrătorul va fi fost beat, căci chiar această ţinută. Regretăm a nu putea
cel ce dase mai mult, cum nici pentru cu o zi nainte au sărbat băieşii cu mare publica pe larg această parte a scrisorii.
dl Samoilă Lăzăroi, ci pentru acestea alaiu ziua Borbalei. Cadavrele şi răniţii
Dela comitat. Vicişpanul comi
s’a pus licitaţie nouă. au fost transportate la Petroşeni, unde
tatului publică concurs pentru întregirea
La noua licitaţie vama piaţei a au fost înmormântate cu mare jale.
tuturor posturilor de slujbaşi comitatensi
rămas tot dlui Bidu, cu 10720 cor.,
cari cad sub alegere din 6 în 6 ani
iar a târgului de vite dlui Abraham S. Adunarea Asociatiunii la Bo-
9 şi cu finea acestui an împlinindu-li-se
cu 4500 cor. . bâlna. Din un raport mai lung (sosit
vremea, vor avea a fi supuşi de nou
Pe azi, Vineri, e convocată de n6u pentru numărul nostru trecut prea alegerilor în congregaţia comiţatului.
representanţa pentru a aproba această a târziu) despre adunarea despărţămân Iată ce posturi sunt de întregit de nou
doua licitaţie. tului Orăştie al Asociaţiunii, ţinut în prin congregaţie:
ziua Sfinţilor Mihail şi Gavriil, extragem 1 vicişpan, cu plată de 8000 cor.
Producţiunea şcolară aranjată următoarele: 1 protonotar comitatens > 4000 »
de corpul înv. din Orăştie în preseara D-nii preoţi din Bobâlna Petru 1 subnotar » » 3000 »
Sftului ' Andrei, cu programul publicat L u la gr.-or. şi Ioan Iancu, gr.-cat., aju alţi 3 sub notari » » â 2500 7500 »
1 subnotar » » 2200 »
de noi, a reuşit neaşteptat de bine. taţi de inteliginţa locală, au făcut tot
1 fisc » » 2900 »
Producţia a fost deschisă prin câ posibilul, ca adunarea Asociaţiunii să
1 cassar » > 3000 >
teva cuvinte de introducere din partea reuşească, aducând folos înaltei noastre 1 controlor » » 2500 »
dlui înv. dir. C. Baicu, după cari a des- instituţiuni culturale. Adunarea a urmat 1 preşed. la sedria orfanală » 3800 »
vălit frumosul tablou lucrat în colori după serviciul divin în biserica gr.-or., 3 asesori » » > â 3000 9000 »
de oleu a Marelui Archiereu Şaguna, condusă de dl protopop Domşa, direc 10 protopretori în cele 10 cercuri,
cu plăţi de câte 5600 cor. 56000 »
procurat cu 150 cor. din Sibiiu. După torul despărţământului. Cuvântului de
12 pretori, â 2220 26000 »
acestea dl Baicu a descris viaţa şi în deschidere al directorului, a răspuns
127 900 T
semnătatea lui Şaguna. S ’au produs a- parochul P. Lula, bineventând pe Deci 127 900 cor. să cheltuesc pe
poi cu declamaţiuni elevi şi eleve ale membrii comitetului despărţământului, an la un comitat, numai pentru slujbaşii
şcoalei, toate producându-se destul de apoi secretarul L. Bercian a cetit ra mai înalţi dela vicişpan până la solgă-
Irumos, exprimând şi accentuând co portul comitetului asupra anului trecut. biraele mici. Celelalte cheltueli cu per
rect, — ear bine instruatul cor de bă In lipsa unei disertaţiuni, membrul Dr. sonalul ajutător, apoi susţinerea insti
ieţi sub conducerea dlui înv. I. Branga A Muntean a explicat poporului rostul
tuţiilor comitatense de multe feluri, fi
a cântat mai multe piese, şi plăcute şi Asociaţiunii, îndemnându-’l a sprigini reşte cer sume şi mai mari dela locui
frumoase. Am remas cu toţii foarte mul mai bine această instituţiune culturală,
torii din comitat.
ţumiţi de resultatul producţiunii. Public şi a propus apoi, ca consistoriile se fie
