Page 6 - Bunul_Econom_1901_49
P. 6
Pag- 6, __________ _ _ _ __ _________b U n u l e c o n o m ; ___________ Nr. 49
t VasileA. Ureohiă. Sfîrşitul tron Rudolf, s’a stabilit pentru 27 Ian. a luat laudabila hotărîre de a se pre
săptămânii trecute a adus neamului ro viitor, cu prinţul Otto de Windischgrâtz. găti de înseşi elevele acestui institut,
mânesc o ştire de tot tristă. Marele Căsătoria se va celebra în capela Sf. costumul naţional de uniformă, ales de
învăţat român şi marele patriot Vasi- Iosif, Cu ocasîa căsătoriei nu se vor comisiunea instituită de mimsteriul in
lie A lexandrescu Urechiâ, profesor uni da mări serbări la curte. In ajun vor strucţiune}, pentru elevele secţiunei nor
versitar, vicepreşedinte al Senatului Ro avea loc la palat ceremonia renunţărei male. Modelul tip a fost deja înaintat
mâniei, a încetat din viaţă pe neaştep archiducesei, şi apoi o serată, la care de ministeriu direcţiei şcoalei. Desem-
tate, pe când stătea la masă lucrând onorurile le va face princesa Gizela de nurile costumului au fost stabilite de
la marea sa operă literară «Istoria Ro Bavaria ca mătuşă a miresei. Va fi de pictorul Alpar. -
mânilor*. Răposatul era unul dintre în faţă şi mama miresei contesa Lonyai.
văţaţii cei mai mari şi mai iubit 11 de In ziua aceea va avea loc la palat un Cea mai scurta scrisoare. Până
toţi. A luat parte la toate mişcările prânz familiar. acuma cea mai scurtă scrisoare din
mari ale neamului său, de aceea şi lume era scrisoarea lui Cicero, care la
Broderii naţionale. Dibăcia de
era cunoscut şi iubit şi în ţară şi în întrebarea unui prieten, să meargă ori
care dau dovadă ţărancele noastre în
afară de ţară pe unde să afla. să nu meargă într’un loc oare-care, i-a
găteala veştmintelor lor, e cunoscută şi
El, la dorinţa însuşi Regelui Carol, răspuns „1“ (du-te).
admirată de toţi. Broderiile, cari împo
a fost înmormântat pe cheltueala sta După două mii de ani s’a găsit
dobesc hainele lor, scot mai ales în
tului, ca unul din cei mai străluciţi fii un Francez care a întrecut în scur-
relief arta delicată şi originală a să-
ai ţării, căreia aparţinea. ţime şi pe Cicerone. Francezul a primit
ten celor române, cari fac fala industriei
Fiind, prin .învăţătura lui renumit dela un prietin al seu o srisoare, în
noastre naţionale. Expuse printre rîn-
şi în ţări străine, mulţime de învăţaţi care nu era altceva decât un semn al
durile dintâiu la exposiţa din Paris,
străini au trimis adrese de mângăere întrebării: ? (Ce e nou ?). Francezul i-a
broderiile acestea atraseră luarea aminte
Românilor la Bucureşti pentru marea răspuns trimiţându-’i o hârtie goală,
a cunoscătorilor şi stîrniră admiraţia
perdere ce au îndurat. îndeosebi de ceea-ce însemna: „nimica". Tot Fran
tuturor. A. Ş. R. Marea Ducesă de
însemnat e telegrama primarului cetăţii cezii mai cu spirit.
!Baden, mătuşa împăratului Germaniei,
Rom a şi a parlam entului Italiei.
vezându-le a manifestat dorinţa de a
D-zeu să-’l odichnească în pace, iar
avea pe sama ei mai multe bucăţi. In v ita re, Corul bisericii române din
numele lui neşters se rămână în su Budapesta are onoare a vă invita la serata
Doamna Consuelă Peretz, directoara
fletele noastre! festivă ce o va arangia în memoria marelui
şcoalei profesionale «Principesa Elisa-
archiereu Andrei Baron de Şaguna Duminecă,
Mine de aur de pe timpul beta« din Bucureşti, se grăbi de a tri 2/15 Dec. 1901, In sala Hotelului „Archidu-
Romanilor. In hotarul comunei mite unei şcoli din Karlsruhe, patronate cele Ştefan1' (Akademia-u, 1.) Oferte bene
Borgo-Bistriţa este muntele Delbidan, de A. S. R. o frumoasă şi bogată co- vole în favorul fondului bisericesc să primesc
lecţiune de broderii române făcute de cu mulţumită şi se vor cuita publice şi au
renumit de minele de aur cultivate deja se se trimită pe adresa: Cornel Popescu,
pe timpul Romanilor. Aceste mine au elevele secţiunei de broderii naţionale, teol. abs. şi stud. fii., Budapesta, IV, Kecs-
fost mai târziu neglijate. In timpul din de sub direcţiunea d-nei Sofia Colonel kemeti utcza 8, *111 ern. 35. începutul la 8
urmă o societate engleză proiectează Ionescu. A. S. R. atinsă nespus de bre sara. Programa : 1. Imnul Marelui Andrei,
preluarea lucrărilor, deoare-ce după această delicată aţenţiune, a binevoit de D. Cunţan, cor. 2. Discurs ocasional, rostit
cercetările făcute s’a constatat o can- de a le exprima într’o scrisoare adresată de Seb. Stanca, teol. abs. şi stud. fii. 3. Se
i ■
titate mare de aur în acest munte. din castelul Mainau «admiraţia sa renadă, de C. G. Porumbescu, orchestră. 4.
«pentru măreţele broderii, cari dovedesc Dragostea Românului, disertaţie de Dionisie
Stoica, stud. fii, 5. Furtuna, de J. Durner,
Şedinţă festivă pentru An «extrema abilitate a elevelor şi a exce- cor. 6. Barbu Lăutarul, monolog de V. Ale
drei Şaguna a arangeat Societatea »lentului lor gust. Aceste obiecte vor xandri, predat de V. Ga el, stud. iur. 7.
de lectură „Andreiu Şaguna" a teolo «forma un ornament de mare preţ „Hora Sinaia", marş de C. Mazalic, orchestră.
gilor şi pedagogilor români gr.-or. din „pentru Museul de broderii din Karls- După producţiune urmează cină comună â
Sibiiu Joi, în 29 Noemvrie v. în sala »ruhe«. Tot-odată marea ducesă declară, la carte.
cea mare a „Seminariului Andreian". că se va sili să atragă atenţia artiştilor
Şedinţa a fost deschisă de preşed. Dr. şi a autorităţilor în materie de broderii, Nou regulament în armată. E
G. Proca, cuvântul festiv l’a ţinut dl asupra acestor produse atât de inte vorba, că în armata austro-ungară să
Dimitrie B orcia, cleric c. III., dl G. resante ale artei române. Asta e o se introducă un nou regulament, prin
Tulbure a disertat despre Artă şi Re- onoare mare pentru industria noastră care să se pună preţ mai mare pe in
ligiune, şi dl George Tocitu, cleric c. naţională — zice » Cronica « — şi strucţia practică şi destoinicia de luptă,
I. a declamat «Electorale" de Negruzzi, pentru d-na Colonel Ionescu, care di a soldaţilor decât pe p a ra d ă ! Regu
iar corul şi orchestra Societăţii au exe rijează cu atâta măestrie şcoala profe lamentul nu e întărit încă de Mai. Sa,
cutat mai multe puncte de frumoasă sională «Principesa Elisabetâ« şi ale se crede însă, că aprobarea lui va
musică. Marinimoasele oferte în favorul cărei lucrări originale şi nespus de in urma în curând
societăţii să vor cuita cu mulţumită în teresante supt de mult cunoscute ama
ziare. torilor. Necrolog. Valerian ,Pop, fiiul
parochului Teodor Pop din Bucerdea-
Căsătoria archiducesei Eli- Costume naţionale. Direcţiunea vinoasă, de 18 ani, aplicat la ferărie în
Sabeta, fiica fostului moştenitor de asilului „Elena Doamna" din Bucureşti Sas-Sebeş, a răposat şi s’a înmormântat
