Page 1 - Bunul_Econom_1901_50
P. 1
Anul II. Orăştie, 8 21 Dec. 1901. Nr. 50
P R O P R I E T A T E A
A B O N A M E N T E : I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după tarifa, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumetate an 2 cor, (1 fi.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
lângă aceasta cheltuelile de arat, să- alte înlesniri cu unelte economice, cu
D ela R euniune. mânat, plivit, recoltat, vendut, de sfaturi şi învăţături şi alte şi alte. Le-a
ţinerea de servitori, de ţinut căruţe pus la inimă necesitatea cultivării tri
Prelegeri economice în Căstâu. cu cai, de plătit dări şi aruncuri şi foiului şi înlesnirile mari, ce Reuniunea
altele, — şi cu toate aceste cheltueli, face membrilor săi întru procurarea
Duminecă în 15 Dec. n. c. după
scot din păment atâta, încât mai duc sămânţei şi alte multe.
ameaz au ieşit din partea Reuniunii
şi în patria lor toamna câte 3-—400 In fine le-a mulţămit pentru aten-
economice, economul ei Const. Baicu
fl. unul. ţiuneadat ă şi punendu-le la inimă cele
şi membrul comitet. Ioan Fleşeriu, în
A stăruit pentru procurarea de auzite, s’a depărtat fiecare mângâiat,
comuna vecină Căstău, la o prelegere
sămenţe potrivite pămentului şi de soi că a putut participa la aşa prelegeri.
economică.
mai bun, motivându-le, că cutare plantă
Prelegerea s’a ţinut în şcoală, par nu aduce roade bogate în ori şi ce b
ticipând la ea până la 50 oameni frun soi de păment. A accentuat cu deo
taşi în trunte cu preoţii şi cu harnicul sebire rentabilitatea cultivării pomilor
lor învăţător. de soi nobil, documentându-le clar, că Dela Reuniunea soră
Adunarea a fost deschisă de fiecare pom bine îngrijit, prin roada sa,
Adunarea generală a «Reun. rom.
preot-cap. din loc Nic. Andrei, bine- în calcul mediu socotit, corăspunde la
agricole din com. Sibiiului».
ventând pe prelectori, arătând în linia- un capital de depunere de 100 fl., mai
mente gen. scopul venirii lor şi reco vertos că colţul ocoalelor şi grădinile eco Spre a-şi face darea de seamă des
mandând celor presenţi a fi cu aten nomilor noştri şi aşa stau pustii, sau pre munca ce a desvoltat şi despre is
ţiunea cuvenită. cel mult dacă produc bucinişi şi urzici. prăvile săvîrşite în al 13-lea an al vieţii
Dl I. Fleşeriu a preles despre A făcut cunoscut că Ministrul de agri sale, «Reuniunea agricolă» dela Sibiiu
cele trebuincioase la sădirea pomilor cultură împarte prin Reuniunile eco şi-a convocat pe membrii sei în adu
toamna, despre îngrijirea lor peste nomice sume de bani fără sau cel mult nare generală în comuna Aciliu (1. Să-
iarnă, despre lucrările de prim ăvară, cu 4%) în scopul de a-şi putea procura lişte) pe Duminecă în 3 Decemvrie c.
despre cum şi pentru-ce trebue rete singuratici vite de soi mai nobil şi prin Pe lângă darea de seamă, conducătorii
zate aşa crengile şi rădăcinile, despre aceasta de-a să înmulţi aceste soiuri acestei reuniuni folosesc prilejul acesta
formarea coroanei şi despre modul gu- şi pe la noi, ca unele cu mult mai şi pentru de a da economilor noştri
noirii şi calitatea gunoiului. rentabile şi că şi Reuniunea noastră să din comuna respectivă poveţe şi învă
Dl C. Baicu a desvoltat mai pe va folosi de acest favor şi va împărtăşi ţături spre câştigarea îndemânării la
larg scopul nobil al Reuniunii noastre şi pe membrii ei. Avend acest favor, purtarea de economie raţională (înţe
economice, silinţele ei de-a încălzi pe a îndemnat pe oameni a să tace toţi leaptă).
membrii ei şi prin ei pe toţi economii membrii la Reuniune, care pe lângă In ziua amintită au sosit din par
români pentru îrpbrăţoşarea uneltelor aceasta, mai dă si alte bunătăţi si câs- tea Reuniunii în comuna Aciliu, preşe
moderne, la cultivarea pământului. Le-a tiguri membrilor sei. Pentru ca să le dintele ei dl Dimitrie Com şa, secreta
arătat prin exemple vii daunele, ce facă şi mai evident ţînta Reuniunii de rul ei dl Victor Tordâşianu, şi contro
zilnic sporesc, stând noi şi pe mai a exopera membrilor sei câştiguri în lorul ei dl Em il Verzariu. Din comu
departe cu mânile în sîn şi nepăsători doite, ba chiar şi înzecite, după taxa nele învecinate: Sălişte, Tilişca, Gurarîu
faţă de invenţiunile şi înoirile, ce ni-le aceea mică de 1 fl., le-a spus lucruri etc. deasemenea mai mulţi domni, între
ofer de-a gata străinii întru cultivarea împlinite şi nu vorbe goale şi anume: cari amintesc pe neobositul domn prim-
raţională a pămentului. A combătut un membru cu taxă de 1 fl. a primit pretor cercual Petru D răgici şi dl pro-
temeinic zicala: „Cum o trăit tata oi în primăvară dela Reuniune 10 altoi topresbiter D r. Ioan Stroia. Acilenii,
trăi şi eu“, aducend drept martor pe gratuit, pe cari dacă i-ar fi cumpărat apreţiind după merit nisuinţele acestei
însuşi tata, care şi el să plânge de dela Geoagiu, ar fi plătit drbul cu 46 cr., reuniuni, au făcut oaspeţilor sosiţi o
schimbarea vremilor. A arătat foloasele aşa dar el cu florinul lui a câştigat primire dintre cele mai frumoase şi căl
cele mari, ce străinii ştiu se tragă din 3 fl. 60 cr., în toamnă, la al doilea duroase, cu banderiu, poartă de triumf
lucrarea raţională a pământului, aducend transport şi-a cumpărat, tot pe temeiul şi altele. '
drept exemplu pe Bulgari, cari dau acelui fl., alţi zece altoi cu câte 14 cr., Şedinţa a fost deschisă în biserică,
pentru 1 jugăr de păment dela 60 altoiul, cât costă şi pe Reuniune, va să care pe lângă oaspeţii sosiţi din comu
până la 100 fl. arendă anuală, pe zică şi aici a câştigat 3 fl. 20 cr., apoi nele vecine, era îndesuită de poporu^
