Page 4 - Bunul_Econom_1901_50

Pag. 4 B U N U L ECONOM Nr. 50

sârbi şi bulgari, ca: ceapă, varză, cartof^ şi în celelalte zile, când are alte lucrări, sau două societăţi culturale, unde se
morcovi, usturoi, etc. şi care întrece în ciasurile libere/ pentru a plivi sau fac conferinţe, mai cu samă în timpul
peste mai multe milioane pe fie-care an? săpa în grădină; chiar bărbatul are atâ­ iernei. Vă este dar lesne ca conţinutul
Pentru şerbi şi bulgari cultura le­ tea zile când nu face nimic, şi ar pu­ circulărilor care vă trimet să fie mai
gumelor la noi în ţară a devenit o în­ tea prea bine să dea puţină grijă şi desvoltate şi expuse în conferinţele care
deletnicire specială, prin care. pot a-şi muncă pentru această a doua vacă cu se ţin acolo. Revin în această privinţă
înlesni traiul la dânşii acasă şi s’a în­ lapte, la casa fie-cărui ţăran. şi asupra celor cuprinse în circulara
A
rădăcinat credinţa chiar, că numai ei In dorinţa ce am de a vedea apli­ trecută faţă de locuitorii cari trăiesc cu
pot se fie producătorii noştri de zarza­ cată şi această îmbunătăţire printre lo­ soţiile lor necununaţi la Biserică şi la
vat. Aceşti grădinari şerbi şi bulgari vin cuitorii de pe «Domeniul Coroanei« şi Primărie, să nu adăstaţi timpul până să
primăvara la noi în ţară, iau în arendă în convingerea, că vom fi urmaţi şi de se facă contractele de învoeli agricole,
dela proprietarii sau săteni câte o bu­ alţii, am întocmit un regulament pentru ci de acum să răspândiţi acele idei
cată de pământ în apropierea unui rîu grădinile şcolare, prin care se prevede printre locuitori.
sau heleşteu, de care această ţeară este premierea celor mai meritoşi învăţători
Administrator
brăzdată în lung şi în curmeziş, se adăpos­ cari vor obţinea resultate mai frumoase,
Ion Kalinderu.
tesc în nişte coşare netrebnice şi mur­ Vă trimet aci alăturat un exemplar din
dare, nu consumă nici un ban în ţara acest regulament şi vă învit a-’l aduce
noastră, pentru-că denşii trăiesc mai la îndeplinire în toate amănuntele, ţi-
mult decât modest şi se mulţumesc cu nându-mă în curent despre tot ce veţi Raportul general
legumele ce le produc, ear’ toamna face în această privinţă. al
pleacă în ţara lor, cu milioanele adunate Am credinţa că prin stăruinţă, „Reuninnii rom. de agr. din comit. Sibiinlui“
la noi şi în bună parte dela ţăranii murtcă şi răbdare vom isbuti a intro­ pe
noştri. duce printre ţăranii noştri şi cultura le­ — anul 1901. —
în loc ca ţăranul dela . noi se-’şi gumelor, alături cu aceea a pomilor ro­
Onorată adunare generală !
cumpere legumele trebuincioase dela ditori, ceea-ce în mare parte va con­
străini, cu bani scumpi şi de multe-ori tribui la îmbunătăţirea stărei lor mate­ Comitetul D-Voastră, reales pe un
veştede şi de calitate rea, ar putea riale, pentru a cărei îndeplinire atât de nou period statutar de 6 ani în adu­
avea tot zarzavatul bun şi proaspăt, mult dorită de Suveranii noştri, trebue narea generală, ţinută la 30 Decem­
fără nici o cheltuială simţită, pentru-că se depunem toată rîvna şi dragostea vrie n. a. tr. în comuna Sadu, îşi ţine
toată munca ce să cere la o asemenea noastră.- de plăcută datorinţă a Vă raporta
grădină să poate face de femei şi co­ Aceste idei, expuse în circulara de faţă, despre activitatea Reuniunii noastre
piii lor, căci după cum vedem pămen- să căutaţi a le propaga prin toate mij­ din anul 1900, care este al 13-lea an
A
tul nu le lipseşte. In zilele când la câmp loacele, în toate întreţinerile ce aveţi de existenţă, următoarele:
nu este de lucru, sau în cele ploioasă cu locuitorii atât D-Voastră cât şi preoţii Prelegeri economice poporale si'
de primăvară, vară şi toamnă, femeile şi învăţătorii; D-Voastră eşiţi toţi din
întruniri agricole.
şi copiii pot îngriji grădina de legume şcoale speciale de agricultură, vă este
fără a păgubi alte interese. Aproape de uşor a le expune. Mai mult: pe toate Viul interes, ce-’l arată poporaţiu-
casă, femeea harnică să poate repezi »Domeniile Coroanei« există câte una n ea noastră din comitat faţă de Reu-

înspăimântătoare munţi de zăpadă, ne- frământările fortunei ce se zbuciuma sus, scutură puţin corpul Emei şi
tezând cu o îndemânare ne mai pome afară. Părea că uraganul şi-a mai poto­ văzând că nu se mişcă, crezu că doarme,
nitâ văile şi neoprindu-se în nebuna lit furia; dar nu, el îşi strînse bine îşi aprinse, luleaua. La scăpărătura cre-
lui alergare decât în şesurile călduroase rîndurile puţin împrăştiate şi se repezi menei zări cânii tot în acelaş colţ
ale sudului. din nou urlând înspăimântător, smul­ dormind covrigiţi unul lângă altul.
Aldjax se deprinsese deja cu mu­ gând troianul uriaş ce-1 clădise la in­ Uraganul se mai potolise; îşi să-
getul uraganului şi adormi zdrobit de trarea colibei şi ducendu-1 în depărtare, cătuise toată vlaga în sforţarea ce o
oboseală, dar’ tînera lui soţie încercă şuerând ascuţit, asurzitor ca mii de făcuse la urmă şi gârbovit ca un bătrân,
în zadar să închidă pleoapele obosite. maşini cu vapor. Sunete de clopot dogit abia mai suflă un vânt Subţire pe gura-i
I-se părea că o ceată de urşi albi s’a- răsunau în urma lui. îngheţată.
propie de colibă şi o sgudue din te­ Aldjax se deşteaptă din toropiala Aldjax socoti că eşind să caute
melii ; simţea slaba opunere a colibei în care căzuse şi pe jumătate adormit caravana se va înapoia mai înainte de
şi auzea răgetele de bucurie ale bestii­ crezu că e în patria lui, culcat lângă a se deştepta Ema, căci ea n’ar fi
lor hămisite. Frica îi mări aşa de mult iubita lui nevastă. Făcând o mişcare putut umbla pe jos multă vreme. De
aţîţarea nervoasă, în cât i-se păru că îi peri din minte închipuirea în care-1 aceea însoţit de un câne porni în cău­
deja o fiară şi-a înfipt colţii în gingaşul legănase somnul. Ridică puţin blana de tarea caravanei. Nu ştia în ce parte
ei trup. Voi să ţipe, dar numai un pe ochi şi totul părea învâlit în ceaţă. să se îndrepte pentru a-şi găsi tova­
horcăit răguşit zbucni dm gâtul ei alb, Lângă dînsul eră o blană uriaşă. Cearcă răşii de călătorie. îşi aminti că a făcut
căzu in nesimţire. să se scoale; dar’ simţea că-’şi perde ocolul colibei înainte de a-i nimeri in­
Un clocot' neînţeles, lugubru, pre­ căldura. întinse mâna îmblănită şi trarea ; încunjură odată coliba; dar’
vestitor de moarte se desluşea din numai atunci îşi veni în fire. Sări în nu’-şi putu da samă unde să află. In-