Page 5 - Bunul_Econom_1901_50
P. 5
Nr. 50 B U N U L ECONOM Pag. 5
niunea noastră şi prin aceasta faţă de pe vieaţă al Reuniunii noastre, dl Ioan Membrul pe vieaţă al Reuniunii
de Preda, advocat.
lucrările folositoare, ce ea le pune în noastre, dl I. de Preda a ţinut din
favorul bine priceput al înşişi agricul Vrednicii fruntaşi din Sălişte, cari cele 3 prelegeri cuprinse în program
torilor la cale — s’a manifestat cu nici când nu ne-au lipsit de valorosul numai 2, împedecat prin morb dela
deosebire la cele 8 prelegeri poporale lor sprigin, când vorba a fost de afa ţinerea prelegerii a 3-a. D-sa a ţinut
economice, ţinute de noi în comuna cerile Reuniunii noastre, acceptând şi prelegerile la 1 şi 7 Aprilie n. In prima
Silişte, cum şi la întrunirea agricolă ei programul nostru, au pus cu multă a tractat despre «Cultura sparangelului
din pomuna Ilimbav şi Deal, cele prevenire la disposiţa prelegetorilor şi a ciupercilor«, ear’ în a 2-a, referin-
dintâiu subvenţionate de stat. sala festivă a şeoalei capitale de acolo du-se la afaceri juridice, a tractat despre
şi în acelaşi timp au îndemnat popo- «Testamente şi donaţiuni în cas de
Mai înainte de-a întră în amănun
raţiunea din localitate şi din comunele moarte «.
tele acestor întruniri, ţinem se amintim,
învecinate la participare. Este de prisos a aminti, că toate
că înaltul minister r. u. de agricultură,
Presidentul nostru a ţinut în total prelegerile au fost urmărite cu încordat
mânecând dela adevărul constatat pe
4 prelegeri şi anume la 28 Ianuarie, la interes şi că ele îşi vor arăta mai
basa experienţelor, că prelegerile eco
4, 14 şi 25 Februarie jq. a. tr. Seria curend sau mai târziu efectul lor asupra
nomice numai acolo au avut resultate
prelegerilor începute prin dl president poporaţiunii din partea locului. La pre
bune şi durabile, unde prelegerile s’au
cu tractarea temei «Despre prăsirea legerile acestea au asistat în total cam
ţinut în mod sistematic în tot cursul, sau
pomilor«, a complectat-o cu prelegeri 1669 persoane de ambele sexe.
în 1— 2 luni de iarnâ, şi unde anumiţi despre «Cultura pomilor «, despre «Cu Diurnele şi spesele de călătorie
râmi de economie au fost tractaţi în
lesul şi păstratul poamelor«, şi-a în- ale d-lor prelegători, cu 112 cor., s’au
5— 10 prelegeri — a pus la cale ţi cheiat-o cu tractarea obiectului despre solvit din suma de 126 cor., ce ni-s’au
nerea în lungul şi latul ţării a câte
«întrebuinţarea poamelor «. pus din partea înaltului minister prin
unui curs de prelegeri poporale econo
Colegul nostru, dl Romul Simu, a comisiunea economică comitatensă la
mice mai lung şi sistematic. Organi-
întreţinut numărosul auditor în două disposiţie, căruia ’i-am remis 14 cor.,
sarea prelegerilor poporale economice prelegeri poporale cu subiecte din menite pentru prelegerea a 9-a, ce nu
din cercul de activitate al Reuniunii
stupărit. Prelegerile sale dl Simu le-a s’a ţinut.
noastre pentru a. tr. a concrezut-o ţinut la 4 şi 11 Martie n. In prima a Obicinuitele noastre întruniri agri
Reuniunii noastre. vorbit despre «Rentabilitatea stupă ri cole, precum am amintit mai sus, le-am
In acest respect, subsemnatul co tului. Regina. Albinele lucrătoare şi ţinut în comuna Ilimbav şi Deal. în
mitet central, în conţelegere cu ono trântorii. Nutrirea şi activitatea albinelor trunirea din Ilimbav, ţinută la 24 Apri
rabila comisiune economică comitatensă, (faguri — miere). Coşniţele obicinuite lie n. (a 3-a zi de Sfintele Paşti), sub
stabilind programul (planul) detailat al (imobile). Stupina«. In a 2-a despre conducerea secretarului Reuniunii noastre
prelegerilor, — a ales pentru ţinerea «Coşniţile mobile. Coşniţele mixte. Mor — prilegiu a dat poporaţiunii din
prelegerilor comuna Sălişte şi a de burile şi inimicii albinelor. Recuisite de comună şi din jur, de-a se întreţinea
semnat ca prelegători pe subscrisul stupărit. Lucrări de primăvară în stu cu anumite întrebări economice de ac
president, pe membrul comitetului, dl pină. Din acest prilegiu, dl Simu a tualitate. Aci s’a vorbit despre nutre
Romul Simu şi pe membrul comisiunii presentat şi în practică pe lângă alte ţurile măestrite, despre cultura vitelor
economice comitatense, totodată membru recuisite maşina de stors miere. şi s’a insistat cu deosebire asupra în-
torcendu-se înapoi pe partea opusă, Cânele se gudură lângă ea privind-o maşă. Dar’ el numai vine! Mintea-i
îsi amintea că era un munte de ză- cu ochii lui umezi şi prietenoşi. Uimită, aţîţată întâiu de nelinişte, se aprinde
>
padă; pe când acum un luciu nemăr să uită în toate părţile, dar’ Aldjax nu din ce în ce. Singură! Singură în pus
ginit. Cânele se uită ţîntă în ochii lui era nicări. Crezu că e afară se vadă tia îngheţată! E îngrozitor! Frica de
şi văzend că nu se hotăreşte în ce dacă s’a potolit uraganul. Speranţa necunoscut, de ceva neaşteptat, se
parte s’apuce,se deslipi de lângă dînsul aceasta o mângâia. Hotărî să se îna- strecoară în creer! Se preumblă prin
îndreptându-se spre sud-vest. Aldjax se poeze. Voia să-’şi roage bărbatul s’o colibă în prada celei mai mari aţîţâri
luă pe urma lui. Rătăci aşa multă erte că l’a adus prin pustietăţile astea, nervoase, apoi cercând să înlăture sania
vreme fără să întâlnească o fiinţă în făgăduind că pe viitor va fi cuminte. dela intrare: dacă năvălesc urşii în
această stăpânire a îngheţului. colibă? De asta sprigini sania mai bine.
Dar’ el nu mai venia! In singurătatea
Tovarăşii lor îi căutarâ şi fiindu-le îngrozitoare frica ii săgatâ creerul: Se culcă încercând s’adoarmă; dar’
frică să nu-i troenească uraganul, în- dacă Aldjax e mort? Dacă îl vor fi gânduri grozave, amestecate cu po
jhebară o colibă din săniele lor, o as mâncat urşii ? Dacă îngrozitorul uragan vestiri fioroase asupra călătoriilor înde
tupară cu zăpadă şi aşteptau în linişte îl va fi culcat în patu-i îngheţat ? — părtate îi aţîţară din ce în ce imagi
să treacă furia furtunei. Gândurile aste năpraznice o chinuiră! naţia înferbentată. Să întoarse cu faţa
Cânele rămas singur în colibă mult. — Pentru cine se moară el ? spre părete, tresărind la fie care sgo-
începu să urle înfiorător de foame şi Pentru dînsa! Apoi ear’ se mângâia mot. Cu neputinţă era se adoarmă!
Nervii aşa de aţîţaţi îi păreau vipere
de singurătate. S ’apropiă de Ema şi cu ideea că poate va veni. La ce să-’şi
ce-i sug creerul!
trăgend-o de blană urlă lângă dînsa facă gânduri triste ? II adora! Se-’l vadă
aşa desnădăjduitor, încât sărmana femee acum, nu l’ar mai lăsa din braţele ei Uraganul un minut odihnit incepe
îşi veni în fire şi sări în sus spăriată. ferbinţi înlănţuindu-1 în încleştarea pâti- din nou. Urletul lui întâiu slab, ase-
