Page 6 - Bunul_Econom_1901_50
P. 6
Pag- 6- ________________ __________ B U N U L ECONOM Nr. 50
fiinţării unei însoţii i de credit săteşti, dat pentru aceste vămi 17.300 cor., : eternă odihnă. Direcţiunea şcoalelor
sistem Raiffeisen, a cărei necesitate e deci au fost acum date cu 2800 cor. medii gr.-or. rom. din Braşov.
adânc simţită. Drept resultat practic al mai ieftine. (E drept că nainte de dl
întrunirei noastre semnalăm, că mulţu Bidu, încă aveau cam preţul mai mic
Coroane eterne. Intru eternisa-
mită zelului desvoltat de paroehul Ioan de acum).
rea memoriei mult regretatului George
Alexandru de «acolo, însoţirea s’a în La pământuri şi mori oraşul a
Miclea, fost calfă de boltă, vărul seu dl
fiinţat şi în a. c. ea ’şi-a început ac câştigat mai mult ca în trecut Cu 2892
Ioan Apolzan, cuieg.-tip., a dăruit fon
tivitatea, rodnică şi binefăcătoare. cor. — deci venitele oraşului n’au dat
dului văduvelor şi orfanilor meseriaşilor
La a 2-a întrunire, ţinută în co napoi, dar’ nici de crescut n’au crescut
creat de «Reuniunea sodalilor români
muna Deal, la 3 Iunie n., sub condu decât cu 92 cor.
din Sibiiu» suma de 2 cor.
cerea presidentului nostru, au participat
pe lângă totalitatea locuitorilor de Congregaţie extraordinară co-
Contra duelului. Se scrie din
acolo, un numer însemnat de fruntaşi mitatensă, pentru restaurarea generală
Viena că prin un ordin reservat, comu
din comunele Rehău, Reciu, Câlnic, a oficialilor comitatensi, are JoC la Deva
nicat comandelor militare, s’a dispus,
Săsciori, Cut etc. Instructiva prelegere în 28 Dec. 1901, la orele 9 a. m. Sin
că în viitor oficerii numai cu permi
a presidentului nostru despre cultura gurul obiect al şedinţei este alegerea
siune dela comanda ooncernentă au voe
fenaţelor de munte a fost urmărită de funcţionarilor.
să dueleze. Ori-ce neînţelegere, fie chiar
asistenţi cu mult şi viu interes. S ’a mai
vorbit despre foloasele şi însemnătatea De protopresbiter la Hune şi insulte grave, trebuesc îptâiu supuse
deliberării comandei, care apoi are să
tovărăşiilor în genere şi a tovărăşiilor doara a fost întărit prin prea ven.
hotărască asupra modalităţilor de a-
agricole în deosebi- Fruntaşii comunei consistor din Sibiiu, p. o. d. protopres
planare.
sub conducerea harnicului paroch Ni- biter Avram Pecurariu dela Ilia.
colae Dura de acolo, hotărîre au luat La Alba-hilia a fost întărit de
de a pune temeiu unei tovărăşii agri protopresbiter paroehul Ioan Teculescu, Nouă bancă românească. In
Octomvrie a. c. s’a înfiinţat în Liget,
cole în comuna Deal. din Râşnov.
com. Timiş, o nouă bancă românească,
; (Va urma) «Păduteana». Capitalul social e de 20
Un act frumos de pietate.
mii cor. în 400 acţii â 50 cor.
Doamna ved. Maria Iordan Muntean a
Ş t ir i d e t o t f e l u l depus la direcţiunea gimnasiului român
din Braşov suma de 200 cor. ca basâ Bust lui V. A. Urechiă. La
Vămile oraşului nostru. In pentru un fond cu numele «Iordan Galaţi s’au deschis liste de subscripţie
representanţa orăşenească dela 13 De Muntean» pentru masa studenţilor în pentru a se ridica în localitate, deo
cemvrie, luându-să în desbatere pentru tru amintirea de veci a neuitatului ei camdată un bust regretatului Vasile A.
aprobare licitaţia vămilor orăşeneşti (a consoţ, fericitul Iordan Muntean, fost Urechiă.
piaţei şi a târgului de vite), — repre asesor la oficiul orfanal al comitatului
sentanţa’ a dat vămile ambelor pieţe Braşov. Primească nobila fundatoare ex- Ştire plăcută. La cursul de 4
dlui Sigismund Schull, cu arenda de presiunea celor mai vii mijlţămite, ear luni de desemn şi pictură decorativă în
14.500 cor. In trecut dl Bidu a fost răposatului se-i facă Domnul parte de Sibiiu, curs care e în legătură cu şcoala
mănător unui dangăt de clopot hodo desluşeşte glasul lui Aldjax. Se repezi ceşte şi moraliceşte. Vedenii grozave îi
rogit, creştea din ce în ce, devenind se deschidă, dar’ un văl de zăpadă o năvăleau înaintea ochilor scornite din
mai fioros, mai asurzitor. pălmui cu putere. Nu era nimeni. Se închipuirea-’i halucinată.
Emei îi părea că zmulge coliba întoarse lângă câne; dar’ acesta îşi Sunete răguşite şi nearticulate îi
din temelie, ori că o prăbuşeşte peste schimbă culcuşul. înlemni de frică acolo. sbucneau din gât amestecate cu sbuciu-
dînsa. Sări în sus umblând besmetică Văpăi albastre îi jucau înaintea ochilor; mările furtunei. I-se păru că ear’ sgărie
prin coliba întunecată şi căutând câ trosnete de oase şi rînjete de schelete cine-va; de frică se ghemui în fundul
nele. II găsi cOvrigit, hămesit de foame înfiorau coliba. Nu îndrăsnea să facă colibei tremurând. Aiura. Apoi ochii
mari deschişi aţinteau intrarea, lucind
şi tremurând din tot trupul. Se lipsi de nici o mişcare. Disperarea se furişă în fioros, faţa-i galbină şi scofîlcită, bu zele-i
dînsul înfăşurându-1 cu braţele-i îmblă mintea-i sbuciumată înfingându-şi în- vinete şi supte îi dădeau o înfăţişare
nite. Era singura fiinţă împreunată cu tr’însa ghiarele nebune. Cu urechia aţin hidoasă. Ema, frumoasa şi tinăra Ema,
dînsa în această fioroasă pustietate. tită ascultă cum se deslănţue fie-carel era îngrozitoare! Bîjbîind cu mânile
Uraganul urla, urla mereu cu gla sunet, fie-care notă din pieptul răguşit în neştire dădu de puşcă, o întinse
sul răgtfşit, luguburu, svîrlind troene al puternicului uragan. Din nou i-se spre întrare. Ceva se mişcă. Trase.
uriaşe peste coliba de ghiaţă şi trecând păru că o cheamă glasul blând al lui O pară roşie ţişni întovărăşită de o
pe deasupra-i ca o cavalerie în galop. Aldjax. întâia nu îndrăsnea să se mişte pocnitură asurzitoare. Aproape în
Ema tresărea clănţînindu-i dinţii de de jos; dar’ luându-şi inima în dinţi aceeaşi clipă un urlet dureros, sfîşiitor,
frică şi tremurându-i trupul ca prins s’apropie de întrare, înlătură sania eşi din gâtlejul cânelui îrqpuşcat. Intr’o
de friguri. Aldjax nu mai venea Intr’un strigând: Aldjax! Aldjax! Nu-’i răspun stare de prostraţie şi de zmintire, Ema
trziu i-se păru că cine-va sgărie la se decât urletul furtunei. amestecă urletele ei cu gemetele câ
intrare şi că din urletul uraganului se Se întoarse înapoi zdrobită fizi- | nelui în agonie.
