Page 7 - Bunul_Econom_1901_50

*
Nr. 50 BUNUL ECONOM _ _ _ _ _ _______________ Pag. 7

industrială, dintre 8 elevi, 7 sunt Ro­ limpede a adus-o cu însemnate chel- Flotila română de răsboiu va
mâni. Din causă că progresul elevilor tueli din depărtare. Cred, că această fi radical reorganisată. In acest scop
români dela acest curs este împedecat faptă merită a fi adusă la cunoştinţă dl comandant al marinei militare, co­
din lipsa mijloacelor de învăţământ, la Mai. Voastre ca o mângăere pentru lonel Koslinski, lucrează la un memoriu
întrevenirea direcţiunii şcoalei numite, binefăcătorul concetăţenilor săi şi spre ce-1 va presenta dlui D. Sturdza, care
comitetul central al Asoc. a votat su­ pildă şi altor buni patrioţi şi creştini, l’a însărcinat cu aceasta. Pe de altă
ma de 100 cor. pentru procurarea re- ear’ ca un semn vădit al înaltei şi pă- parte la ministerul de răsboiu să fac
cuisitelor de învăţământ pe seama ele­ rinteştei Maeistăţii Voastre bunevoinţ. alte lucrări în această privinţă. Apoi se
vilor români lipsiţi de mijloace. Vă rog, cu cel mai profund respect, vor completa efectivele, materialul, ar­
să acordaţi dlui Filimon Dămian Or­ mamentul şi se vor comanda, după cât
dinul Coroanei în gradul de Cavaler. aflăm, şi noue vapoare, absolut nece­
Un tnn — american. Ministe­
Dacă Maiestatea Voastră va aproba sare, pentru a se ridica marina română
rul de răsboiu al Statelor-Unite face
această propunere, O rog respectuos, la nivelul celoralalte state şi pentru
experimente cu un tun uriaş cum nu­
se binevoiască a asemna aici alăturatul a se putea face faţă împrejurărilor.
mai Americanii pot iscodi. Colosul de
proiect de decret....
armă ucigaşe are 50 urme lungime şi
In urma acestui raport, Regele a Istoria unei sinucideri. Cu
greutate de 100 tone. Ghiuleaua e de
binevoit să semneze decretul de deco­ ani înainte de ăsta, în Septemvrie 1871,
10 metri în diametru şi conţine 100
rare. s’a sinucis în Londra Montgomery Val-
chilograme de gelatin explosiv. Tunul
teri, unul dintre cei mai favoriţi actori.
bate la distanţă de cinci chim. şi o Scandal. Un proces interesant Sinuciderea a produs cu atât mai mare
singură puşcăturâ e de ajuns pentru a
s’a deschis acuma în faţa tribunalului sensaţie, cu cât actorul sărbătorit se
nimici chiar şi cel mai puternic vas de
din Arad din causa moştenirei, ce a cununase tocmai cu două zile înainte
resboiu. Cu acest monstru se fac acum
rămas după răposatul Antonescu, fost de sinucidere. Nici prietenii lui mai
experimente în apropiere de Savannah.
preşedinte pensionar al scaunului orf. intimi nu-rşi puteau explica caşul şi
Ghiuleaua e aieptată din tun nu prin
comit. Caraş-Severin. Procesul este în­ s’au răspândit cele mai curioase ştiri.
prav, ci prin aer condensat.
tre episcopiile de Arad şi Caransebeş Acum, după-cum se scrie din Londra,
deoparte şi între rudele răposatului prietenul mai bun al actorului, care se
Un teran oavaler. Dl ministru de altă parte. Antonescu a lâsat celor vede era unicul care ştia causa sinu­
j
al afacerilor streine român a adre­ doue episcopii suma de 80.000 cor., ear ciderii, într’un jurnal englez a publicat
sat Regelui Carol următorul raport : rudelor 20.000 cor. După înmormân­ adevărul. Mica istorie e foarte roman­
Sire, dl Filimon Demian, din Nicoreşti, tare s’a aflat că testamentul a pierit. tică. Cu ocasiunea turneului artistic în
judeţul Tecuciu, prin rîvnă pentru pro­ S ’a găsit numai conceptul original, care Australia, Montgomery a făcut cunoştin­
păşirea morală şi materială a poporului, însă nu e recunoscut de cătră moşte­ ţa unei fete foarte avute, de care s’a
a clădit în Nicoreşti, din averea câşti­ nitori. Despre conţinutul testamentului îndrăgostit foarte. A şi declarat amor
gată cu propria sa muncă, un local dispărut au cunoştinţă număroase per­ fetei, căreia încă ’i-a plăcut mult acto­
de şcoală cu două clase şi cu locu­ soane, — spune «D. T. fur Ungara». rul. Tatăl fetei era în contra căsătoriei
inţă pentru doi învăţători, aşezând în şi Montgomery ofensat în ambiţie, a
apropierea ei şi o cişmea, a cărei apă Făina română, e tot mai mult părăsit Australia şi ş’a întors în An­
preţuită în Turcia. Camera otomană de glia. Pe vapor cătră casă a început
Ea nu mai semăna cu o fiinţă comerciu din Constantinopcl a consta­ a face curte unei Engleze, cu care s’a
omenească. Era o fiară care stă la tat în mod oficial, că grâul din Româ­ şi cununat în Londra. Cununia s’a ce­
pândă. Se întinse pe pântece ţintind nia face mare concurenţă grâului din lebrat în biserica St. Georges la 30
intrarea cu puşca. De mult sta aşa Anatolia. Mai mult, noul regulament al August 1871. Abia la câteva ceasuri
fără să se mişte. Afară sgomot şi brutăriilor din Constantinopol obligă pe după cununie Montgomery primi de­
glasuri răsună. Ea tresare. Ochii îi arun­ brutari de a nu întrebuinţa decât făină peşă din Melbourne, în care tatăl idea­
că flăcări, trupul îi tremură, mâna ţine română, rusească şi indigenă. lului fetei îl provoacă să se întoarcă
strîns puşca. O namilă îmblănită se îndată în Australia, căci fata piere du­
iveşte la intrare împingând sania ce O grea osândă. Campbell Bau- pă dînsul, şi el nu e mai mult în con­
cade cu putere. Nebuna trage. O poc­ nermann, conducătorul partidului liberal tra căsătoriei. Nefericitul om a petrecut
nitură răsună îngrozitor. Aldjax cade din Englitera, vorbind zilele acestea cele două zile ce urmară într’o iritaţie
scăldat în sânge; pe când uraganul într’o adunare publică despre răsboiul indiscriptibilă şi în urmă cu o puşcă-
urlă, urlă fioros, îm prăştiind cu uşurinţă din Transvaal, a zis: tură de revolver ’şi-a pus capet chi­
»Nu mă genez ca pentru carac-
nămeţii şi clădind cu o iuţeală înspăi­ nurilor sale sufleteşti.
terisarea politicei guvernului să folosesc
mântătoare troene uriaşe, netezind Cu
cuvintele cele mai aspre. Ori ce răsboiu „Carte de bucate“ de Zotti Ho dos,
o îndemânare ne mai pnmenită văile
este lucru îngrozitor ; răsboiul da cum Partea I. 75 cr., Partea II. 28 cr. plus 5 cr.
şi neînfrînându-şi nebuna alergare de porto postai, se află de venzare la «Minerva»
se poartă însă cu aşa mijloace şi în
cât în şesurile călduroase ale sudului; în Orăştie. '
aşa chip, cum n’ar fi permis să lupte
ear’ în urma lui se vaită glasuri do­
un popor creştin contra altui popor
gite de clopot. Din însărcinarea „Reuniunii Economice":
Spiru Hasnaş. creştin.« Editor şi redactor responsabil: Ioan Moţa.