Page 2 - Bunul_Econom_1902_00
P. 2

Pag-  2                                           B U N U L  ECO NOM                                                  Nr.  52

                Dela Reuniunile  noastre.           tul  minister  cu  considerare  la  cererea      Cu  scop  de  a  veni în  ajutorul  po-
                                                    ce  am  adresat,  ne-a  dăruit  spre  distri­  poraţiunei  noastre  şi din  alte  comitate,
          Reuniunea  rom.  de  agricultură  din     buire  17500  pădureţi, pe  cari  i-am  îm­  comitetul  nostru  a  mijlocit  procurarea
                     comitatul  Sibiiu.             părţit  între  membrii  noştri,  cum  şi  în­  şi  distribuirea  de  semenţe  (de  nutreţ,
             Din  raportul  general  al  acestei  tre  şcoalele  de  pomi  din  diferite  co­  verdeţuri)  mai  bune  şi  mai  ieftine.
        reuniuni  pe  1900,  ca  continuare  la  mune.                                               Comitetul  încă  cu  ani  înainte  şi-a
        cele  publicate  în  numerii  trecuţi,  dăm      In  lipsa recoltei de poame,  cu p to ­  propus  a  veni  într’ajutor  economilor
        în  estras  următoarele:                    rul  n o s t r u  de  u s c at  p o a m e  sis­  noştri  în  ceea-ce  priveşte  cultura  raţio­
                 Cultura  poamelor.                 tem   „Gaze nil le“,  ce  este  zidit  în  nală  şi  a  g a l i ţ e l o r   de  soiu  ales.
             Convinşi,  că  greşala  de  căpetenie   Sălişte,  în  toamna  anului  trecut  nu  a    In  scopul  acesta  în  anii  trecuţi
        a  producţiunei  noastre  de  poame  con­   fost  pus  în  lucrare.                    s’a  cerut  dela  înaltul  minister  mai
        sistă  în  împrejurarea,  că  proprietarii       Pasul  făcut  înainte  de  un  comitet   multe  familii  de  galiţe  „Playmouth-
        prăsesc  din  una  şi  aceeaşi  specie  m ai  de  acţiune în frunte cu corniţele  suprem,   Rocks",  ear’  în  anii  din urmă  s’âu  pro­
        m u l t e  soi ur i  de  poame,  la  întru­  contele Ni c o l a e B e t h l e n  din  Deva,  curat  mai  multe  zeci  de  oue  de  acest
        nirile  noastre  economice  am  insistat    în  scopul  valorisării  poamelor  prin  în­  soiu,  pe  cari,  pe lângă  câte o  familie de
        pe  lângă  cultivători,  ca  se  se  mărgi­  fiinţarea  unei  însoţiri  numite  „T r a n-   găini,  le-a  distribuit  între  membrii Reu­
        nească  şi  se  se  îndeletnicească  cu  cul­  silvani a“, fabrică de conserve în Deva,   niunii  noastre.
        tura  în  massă  numai  c ât e  a   unui    la  apelul  lansat  de  noi  au  subscris  mai   Tovărăşiile  agricole  sunt  organe
        soiu   de  poame  alese,  potrivite  îm­    mulţi  proprietari  acţiuni,  ear’  noi  în-  auxiliare  ale  reuniunii,  căreia  au  se-’i
        prejurărilor  locale  şi  cari în  acelaşi timp  şi-ne  am  acuirat  4  acţii  â  50  coroane  dee  mână  de  ajutor  întru  ajungerea
        sunt  şi  mai  căutate  de  liferanţi  pentru  de  ale  însoţirii  cu  cuponul  scadent  pe  scopurilor  sale:  prin  procurarea de  ma­
        comerciul  lumei.  In  această  direcţiune  anul  1901.                                şini  şi  unelte  economice,  semenţe, cărţi

        ne-am  folosit  de  opul  consilierului  mi­     Referitor  la  c u l t u r a  n u t r e ţ u ­  folositoare,  etc.  pe  seama  locuitorilor
        nisterial  Molnăr  Istvân, arătând  că  pen­ rilor  m ă e s t r i t e   şi  a  altor plante,  la   din  comunele,  unde  ele  se  înfiinţează.
        tru  prăsirea  poamelor  în  r eg i un e a  cererile  lansate  din  partea  membrilor       S’au  înfiinţat  astfel  de  tovărăşii  în
        n o a s t r ă  ce  soiuri  de   m er e  şi  noştri  în  primăvara  anului  trecut,  am  comunele:  Apoldul-român,  Avrig, Gura-
        p e r e   sunt  mai  potrivite.             împărţit  38  klgr.  sămenţe  de  trifoiu,  rîului,  Guşteriţa,  Lancrăm, Mohu,  Roşia-
             Tot  numai  în  interesul  culturei  18  klgr.  sămănţe  de  napi  de  nutreţ,  săsească,  Săcădate,  Sebeşul  săsesc  şi
        a  c ât e  unui  soiu  de  poame,  co­      31  klgr.  sămenţe  de  lucernă,  ear’  cu  Sălişte.  Dintre  aceste  lucră  mai  cu  zel
        mitetul  a  dăruit  membrilor  cu  locuinţa  scop  de  a  da  prilegiu  economilor  de  a  şi  cu  spor:  Tovărăşia  din  Sebeşul-să-
        în  Sebeşul-de-sus  câte  un  al to i u  împământeni  între  ei  şi  cultura  altor  sesc,  care  a  proiectat  şi  înfiinţarea unei
        m er  bătui,  cumpărat  din  mijloacele  plante  folositoare  şi  spornice,  am  îm­   pivniţe  comune.  Tovărăşia din  Apoldul-
        Reuniunii  noastre.  Plantarea  în  grădi­  părţit  10  klgr.  semenţă  de  cânepă  român, Lancrăm, Roşia-săsească şi  Gura-
        nile  membrilor  de  acolo,  efectuită  Du­  italiană,  51  litri  orz  de  Hanna,  5  litri   rîului.
        minecă  în  15  Aprilie n. de  preşedintele  cucuruz,  „Regele    Preri il or' 4  şi  3     însoţiri  de  credit  săteşti  sistem
        nostru,  a  fost  însoţită  de  folositoare  klgr.  iarbă  franceză.                   Raiffeisen  înfiinţate  la  stăruinţa  Reu­
        învăţături  privitoare  la  cultura  pomilor,    Preţul  sămenţelor  cu  181  cor.  58  niunii  sunt  în  următoarele  comune:
        începend  dela  prăsirea  pădureţilor  şi®  bani  l-am  acoperit,  din  averea  Reu­   Aciliu,  Apoldul-român,  Bungard,  Mohu,
        încheind  eu  valorisarea  poamelor.  înal­  niunii.                                   Pianul-român,  Poplaca,  Răchita,  Roşia-


                                                    cu  moda,  după  care  are  să-’şi  gătească  pă­  lare  îşi  aşează  armele  lângă  pat.  Deşteptân-
                   F   O   I Ţ A                   puşa  pe  ziua  de  Crăciun,  băiatul  mai  mare   du-se din  somn,  băiatul  şi  copila  se  duc  să
                                                   defilează  în  ţinută  ostăşească  cu  arma înain­  sărute  mânile  părinţilor,  cari  cu  dragoste  îi
                                                   tea  părinţilor,  cel  mai  mic  nu  se  lasă  a  fi   scaldă  în  sărutări.  Se  duc  cu toţii în paturile
             S a ra   de  Crăciun.                 întrecut;  el  de  pe  calul  seu  priveşte  pe  lor,  îşi  ridică  ochii  la  cer,  pun  laolaltă  mâ­
                       ( S C H I Ţ Ă )             fratele  seu,  care  numai  pedestru  îşi  poate* *  nuţele  şi  zic  rugăciunea  de  sara.  Somnul  îi
                                                   folosi  darurile.                           leagănă  în  braţele  sale  moi,  şi  peste  câteva
                                                         Petrecerea  pe  un  moment  înceată;   minute  visează  de  îngeri  cu  aripi  de  argint,
             Lumea  e  îmbrăcată  în  văl  alb.  Linişte  pruncii  ca  la  un  semnal  îşi  lasă  jucăriile  şi   şi  continuă  jocul  în  somn.
        mare.  Numai  din  când  în  când  aduce  vân­  fug  la  fereastră.  Răspund  cu  bucurie  „e“  la         *
        tul  câte  un  acord  din  colindele  simple,  dar  întrebarea  colindătorilor :  „Ertat  va  fi  să   Ventul suflă  cu turbare, încât se cutremură
        măestoase,  ale  pruncilor.  Natura,  liniştea  lăudăm  naşterea  Mântuitorului ?“  Intre  excla­  ferestrile  caselor.  Neaua  măruntă  sboară
        satului,  toate-’ţi  aduc  aminte,  că  e  sara  de   mări  de  bucurie  ascultă nevinovaţii colindele  în  voia  viscolului  de  pe  vîrful  caselor.  Nu
        Crăciun.                                   nevinovaţilor.  La  finea colindei urmează  apoi  vezi  nici  o  lumină  în  casele  oamenilor,  toţi
             Până  când  afară  şueră  vântul,  până  împărţirea colacilor. Fiecare  cere dreptul de-a   dormitează,  numai  o  figură  femeiască  să
        când  bieţii  prunci,  sgriburind  de  frigul cum­  împărţi colacii,  aşa  încât,  de  ar fi lăsaţi liberi,   vede  grăbindu-Să  pe  cât  o  lasă  ventul,  slă­
        plit  şi  răguşiţi  de  lauda  ce-o  dau  Naşterii   ei  dintr’odată  ar  da  toţi  colacii  unei  trupe   biciunea  trupului  şi  povara  de  care  e încăr­
        Mântuitorului,  în  lăuntru  în  odaia  caldă,   de  colindători.                      cată; Oare  unde  grăbeşte  sărmana ?   .
        lângă  masa  încărcată  de  nenumărate  bună­    După-ce  se  duc  colindătorii,  pruncii   Se  opreşte  la  o  căsuţă.  Deschizând
        tăţi,  e  întrunită  întreaga  familie.  Părinţii  să   se  dau  earăşi  la  jucării..  Timpul însă trece,   uşîţa  dela  poartă  străbate  prin  neaua  groasă
        desfătează  privind  la  mlădiţele  tinere  ale   colindători  nu  mai  vin,  băiatul  mai  mic   şi  întră  într'o  odaie.
        familiei,  pruncii  ’s  ocupaţi  cu  darurile aduse   adoarme  pe  cal,  tot  aşa  şi  copila  cu păpuşa   Se  simte  mai  fericită  când  întră  aci,
        de  bunul  Christos ;  copila  îşi  sfarmă  mintea  în  braţe,  băiatul  mai  mare  ostenit  de  defi-  pentru-că  deşi  nu  cu  mult  e  mai  cald  în
   1   2   3   4   5   6   7