Page 3 - Bunul_Econom_1902_00
P. 3

Nr.  52                                            BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  3

          săsească  şi  Veştem.  Toate  aceste  în­ ţarea  unei  pepiniere  de  viţă  americană,                PROGRAM
          soţiri  lucrează  cu  spor  întru  ridicarea  prăsirea  vitelor  de  rasa  Pinzgau  şi  in­  1.  In  ziua  serbării,  la 9 ore dimineaţa,
                                                                                                 se  vor  presenta  toţi  mămbrii  participanţi  în
          nivelului  moral  şi  material  al  socie­  troducerea  culturii  de  nutreţuri  artifi­
                                                                                                 biserica  română  gr.-or.  din  Elisabetin  la
          tarilor.                                    ciale.  In  fine  s’au  distribuit  poporului   sfânta  Liturgie,  pentru  sănătatea fondatorilor
               Colecţiunea  de  modele  din  indus­   broşuri  din  biblioteca  Reuniunii.       încă  în  vieaţă  şi  a  tuturor  membrilor  Aso­
          tria  de  casă.  Intenţionând  înfiinţarea                                       S.    ciaţiunei.
          unui  muzeu  de  lucruri  din  industria  de                                                 2.  După  sfânta  Liturgie,  vom  merge
                                                                                                 cu  lithia  în  cimiterul  local,  unde  se va sfinţi
          casă,  reuniunea  a  făcut  în  anii  trecuţi    „Reuniunea Economică" din Orăştie
                                                                                                 peatra  monumentală  ridicată  întru  memoria
          nn  apel,  în  urma  căruia  au incurs  nu­  în  ultima  sa  şedinţă  a  hotărît  ca  se  se
                                                                                                 vrednicilor  fondatori.
          meroase  modele  de  cusături.              ceară  dela  înaltul  Minister  alte  2000      3.  Rentoarcerea  în  sfânta  biserică,
               Biblioteca  Reuniunii  constă din  11   altoi:  meri,  peri,  cireşi,  vişini  şi  pruni  unde  se  va  sevîrşi parastasul pentru sufletele
          publicaţiuni  economice.  Averea  Reu­      altoiţi,  pe  cari  le  va  împărţi  membrilor   răposaţilor  fondatori  precum  şi  a  tuturor
          niunii  în  bani  constă  din  K  5685'97   sei,  în  luna  lui  Martie  1902  în  propor­  membrilor  răposaţi.
                                                                                                      4.  Masă  comună  â  la  carte  în  fru­
          fond  neatacabil;  ear’  K 2457 86 (fondul   ţia  cuvenită;  gratuit  sau  pe  lângă   mosul  hotel  Novotny  din  loc.
          de  premii  al  exposiţiilor  de  vite,  prisos  un  preţ  tare  mic.  *                    5.  După  amiazi  la  4  ore  comitetul  va
          din  preţul  vitelor,  investiţiuni  în  acţii   Asemenea  a  hotărît  procurarea  a   ţinea  şedinţă  festivă.
          şi  bani  gata),  în  total K  8143 83.  Bud­  5—6  măji  de  sămenţă  de  trifoiu,  pe     6.  Sara  la  7  ore,  se  va  arangia  bal
          getul  pentru  1902  este  statorit  cu  K  care  îl  va  curăţi  la  staţiunea  de  cură­  xn  favoarea  Alumneului  român  din  Timi­
                                                                                                 şoara,  a  fondului  bisericesc  rom.-cat.  din
          2410  la  întrate  şi  tot  atâta  la  eşite.  ţire  oficioasă  în  Cluj  şi  în  primăvară  la
                                                                                                 loc  şi  a  sărmanilor  din  vechiul  Elisabetin.
          Membrii.  Reuniunea  are  2  membrii  timpul  seu  asemenea  îl  va  împărţi  în­
          fundatori,  1  onorar,  10  pe  vieaţă,  589  tre  membrii sei  cu  preţ  scăzut.  Reuniu­
          ordinari  şi  ajutători,  în  total  602.  nea  va  căuta  se procure  şi  sămenţă  de        Medicul  casei.
               Reuniunea  şi-a  ţinut  adunarea  ge­  nutreţuri  şi  alte  plante  mai  spornice:
          nerală  din  acest  an  (XIII)  Duminecă  la  cânepă  italiană,  etc.  la  dorinţa  şi  insis-   Beutură  răcoritoare.  O  astfel  de
          15  Decemvrie  a.  c.  în  comuna  Aciliu.   tarea  membrilor.   Membrii  cari  doresc   beutură  bună  în  caşurile  când  are  ci­
          A  fost  presidată  de  dl  D.  Comşa,      a fi împărtăşiţi  cu  acestea  favoruri  bine-   neva  f-e r b i n ţ e al ă  mare,  se  pregă­
                                                                                                                                ă
          presid.  reuniunii  şi  au  participat,  pe   boiască  a  se  insinua  încă  de  timpuriu   teşte  cu  oţet,  zamă  de  1 mâe,  de
          lângă  întreg  poporul  din  comună  dd.    a  Reuniune,  pentru  orientare.           p o r t o c a l e   (pomăranţă),  de  agrişe,
          Petru  Drăgits,  protopretorul  cerc.  Se-                                             de  strugurei,   de  vişine,  de  mure,
                                                                                                 de  smeură  etc.  etc.  Din  aceste  sub­
          lişte,  Dr.  loan  Stroia,  protopresbiter  în   Ascciaţiimea  funebrală  rom.  din  Timi­
          Selişe,  şi  alţi  domni  din  Selişte,  Tilişca,   şoara.  In  1  Ianuarie  v.  '1902  se  împlinesc   stanţe  (zămuri)se  pune  într’un  păhar
         Gura-rîului  şi  Guşteriţa.  In  această adu­  50  ani  dela  întemeierea  Asociaţiunei  fune­  cu  apă,  atât  cât  trebue până  se acreşte
         nare  comitetul  şi-a  făcut  darea  de     brele  române  din  Timişoara  Elisabetin.  apa,  apoi  se  adaugă  atâta zăhar  sau
         seamă_ despre  munca  sa  în  anul  trecut       Din  incidentul  acesta, comitetul  acestei  miere,  cât  trebue,  ca  se fie  puţin dulce.
                                                     Asociaţiuni  a  hotărît  să  serbeze  jubileul   Această  beutură,  în  măsura  ce  cere
         şi  dl  preşedinte a  îmbogăţit cunoştinţele
                                                     semisecular  în  ziua  de  16  Ianuarie  n.  1902,
         locuitorilor  de  acolo cu nouă  cunoştinţe                                             bolnavul,  r ăc or eş t e ,    prin  urmare
                                             >   *   la  care  serbare  se  invită  toţi  membrii  Aso-
         practice  din  diferiţii  râmi  ai  economiei,   ciatiunii.                             st i nge   f er bi nţ ea l a ,  s t e m p ă r ă
                                                        }
         îndeosebi  privitor  la  cultura  viilor  şi  a   Serbarea  se  va  săvîrşi  pe  lângă  ur­  s e t e a   şi  îi revin  bolnavului p u t e r i l e
         economiei  de  vite. Le recomandă  înfiin­  mătorul                                     slăbite.


         odaie  ca  afară,  deşi  la  un  moment  o  întris­  „Doamne,  de  ce  nu  suntem  şi  noi  aşa
         tează  sărăcia  locuinţei,  totuşi  e  în  cuibul   de  avuţi ?  atunci  n’am  îngheţa  de  frig,  n’am   £nmze  şi  frunzuliţe.
         seu,  între  ai  sei.  Aşează  povara,  se  apropie   flămânzi,  n’am  trebui  se  cerem  milă  la  uşile
         de  patul  în  care  îi  dorm  cei  trei  prunci   bogaţilor".                              Frunză,  frunză,
         mititei,  şi  îi  sărută  de  multe,  multe  ori.   „  Lăsaţi,  puii  mei,  cugetele  acestea;   Şi  ear  frunză,
         Băiatul  se  trezeşte  din  somn  de  răceala  să­  bunul  Dumnezeu  se  îngrijeşte  de  soartea   Multă  vreme  mă  gândii
         rutării,  după  aceea  se  trezesc  şi  ceialalţi.  noastră,  pentru-că  el  e  tocmai  aşa  al nostru   Frunză,  cum  te-oiu  mai  numi.
                                                     ca şi al avuţilor. Vedeţi,  ne-a  rînduit pe  azi  şi   —-  Te-oiu  numi  frunză  de  fag
             .  întreabă  toţi  cu  voce  slabă:                                                     Pusă  ’n  pălării  cu  drag.
                                                     noue  colaci...  şi  ian  priviţi,  prin  fiul seu Mân­
              „Mamă,  adusu-ne-ai  ceva  de  mâncat,   tuitorul  nostru  v’a trimis  şi vestminte  calde1".  Te  numesc  frunză  de  nuc
         suntem  flămânzi ?“                              Cu  acestea  scoate  pe  rînd  veştmintele  După  badea  mult  dor  duc ;
                                                                                                     Te  numesc  frunză  de  teiu
              „Adus, scumpilor 1“  Şi scoate din straiţă   cerşite,  şi  îi  îmbracă  pe  toţi.  Pruncii  cred,  După  badea  stau  să  peiu.
         sfărmituri  de  colaci.  Pruncii  întind  mânuţele   că  toate  acestea  sunt  visuri  dulci  si  numai
                                                                                      >
         lor  uscate  după  sfărmituri,  şi  apoi  mânâncă   cu  greu  se  conving  despre  realitate.  Brade,  brade,  crengi  mărunte,
         cu  nesaţ.   După-ce  şi-au  domolit  foamea,    Mama  priveşte  cu  ochii  scăldaţi  în  la-   Ascult’a  mele  cuvinte:
                                                                                                     De  când  pe  tin’ te  cunosc
         încep  se  întrebe  pe  mama  lo r:         crămi  la  bucuria  orfanilor,  şi  ea  în  momen­  Vara-iarna  verde-ai  fost.-
                                                     tul  acesta  se  simte  mai  fericită  chiar  decât
              „Ce  au  căpătat  domnişorii  şi  domni­                                               Fă  să  fie  şi-al  meu  bade
                                                     cea  mai  avută  mamă.                          Ca  şi  tine  în  veci  verde ;
         şoarele  Măriei-Sale  pe  sărbători ?“
                                                          Se  desbracă  apoi  pruncii  şi mulţumind   Frumuşel  si  tinerel
                                                                                                              i
                                                                                                           i
              „O,  multe  celea,  puii  mei",  răspunse   lui  Dumnezeu  de  binefacerea  neaşteptată,   Să-’mi  fie  tot  drag  de  el.
         mama,  căci  ei  sunt  avuţi,  nu  ca  noi,  săr­  se  culcă  în  patul  lor,  adorm...  şi  în  somn
         manii  satului".                                                                           Vine  dorul  lin  pe  vale
                                                    se  preumblă  îmbrăcaţi  bine  şi  sătui...
                                                                                                    Şi  mi-aduce  multă  jale,
              Pruncii  la  cuvintele  acestea  serioase   Doamne  fericiţi  sunt  pruncii.          Vine  trist  şi  suspinând
         se  întristează  şi  exclamă:                                               d.  c. p.      Şi  de  dragoşti  povestind;
   1   2   3   4   5   6   7   8