Page 4 - Bunul_Econom_1902_00
P. 4

Pag-  4                                             BU NUL    ECO N OM                                                Nr.  52

              Beutură  în  cas  de diaree.  (Scur­    A dv o catu l  poporului.
         sură).  Eată  o  beutură  foarte  folositoare
         în  cas  de  d i a r e e  sau  de  o t r ă v i r e            „Cine  nu  cunoaşte  legile   Pentru  cojocari.  Blăni  se  pot
                                                                       Trebue  se  poarte  urmările'1!
         cu  lemnuşe,  bureţi  etc.  S6  bate  într’un                                          curaţi  foarte  frumos  în  modul  următor:
                                                          Sub  acest  titlu  vom  publica din  diferite
         litru  de  apă  rece  4—6  a lbuş ur i   de                                            încălzim  într’o  oală  tărîţe  de  secară
                                                    legi  şi  ordinaţiuni  ministeriale  lucruri  tre­
         ouă  proaspete,  până  ce  se  mestecă                                                 până  sunt  atâta  de  ferbinţi,  încât  abia
                                                    buincioase poporului  nostru,  ca  si  ştie  de  ce
         bine  apa  cu albuşul. Se bea  din  această   si  se  ferească,  şi  in  cas  de  trebuinţă  unde  şi  se  le  poată  suferi  mâna,  apoi  deşertăm
         beutură  m u l t ă   d’odată,  în  cas  de  la cine  si  se  adreseze.  Notificăm  totodată  nrii  acestea  tărîţe  pe  blăni  şi  le  frecăm
         otrăvire;  p u ţ i n ă  şi  des  în  cas  de  §§-lor,  ca  si poată fiecare cu uşuritate  căuta   bine,  cu  toată  puterea.  Apoi  batem  şi
         d i a r e e   (scursură).                  legea  sau  ordinaţiunea  detailată în colecţiunea   scuturăm  blănile,  până  când  cad  toate
                                                    legilor  şi  ordimţiunilor  cari  se  află  în  can­  tărîţele.  Blănile  se  fac  strălucioase  şi
                                                    celariile  comunale, şi stă la disposiţia fiecăruia.
              Oprirea  curgerei  de  sânge  din                                                 chiar  blăni  albe  sunt  ca  noue.  Această
         nas.  In  cas  când  cuiva  îi  curge  tare    înaintea judecătoriilor  şi  oficiilor  fiecare  metodă  e  foarte  obicinuită  în  Rusia.
                                                    om  trebue  se  se  poarte  în  mod  cinstit, căci             *
         şi lung  timp sângele din  nas,  să-’şi  puie
                                                    la  dincontră  sâ  va  pedepsi,  cu  amendă  de   Pentru  brutari  (pânari).  Un  prav,
         p i c i o a r e l e  în  apă,  cât  se  poate  su­
                                                    bani.  Cu  amendă  de  bani  se  pedepseşte: în   care  se  întrebuinţează  în locul drojdiilor
         feri  de  fer b in te,  în  urma  acesteia   cas  de  necuviinţă,  dacă  cineva  neagă  de  a
                                                                                                pentru  a  se  dospi  şi  a  creşte  aluatul
         curgerea  de  sânge  în  câteva  minute  fi  martor,  dacă  tulbură  ordinea  de  pace.  In
                                                                                                este  următorul:  Şepte  părţi  peatra  vi­
         se  opreşte.                               aceste  caşuri  sâ  aplică  Articolul  de  lege  din
                                                    anul  1868:  LIV.  §§.  118.  206.  —  1893.  nului,  şese  părţi  de  carbonat  natriu  şi
                                                    XVIII.  §§.  36.  143.  —  Ordin. Minis.  de  jus­  doue  părţi  de  scrobeală.  Toate  acestea
              Remediu  contra  arsurilor.  Când
                                                    tiţie  din  15  Aug.  1880  nr.  2265  §.  76.  —   materiale  trebuesc  se fie  de  tot  uscate,
         ne  ardem,  cel  dintâiu  lucru  este  de  a   şi  a  Minist.  de  interne  din  17  August  1880.   mărunt  pisate  şi  cernute  cu  sîta.
        pune  partea  arsă  în  apă  rece.  Dacă  nr.  38547.  §.  63.
                                                                                                                   *
        dispunem  înse  de  lapte  de vacă  fert  şi
                                                        Animalele  bolnave,  trebuesc  îndată  în­   Pentru  măcelari.  Păstrarea  ma­
        recit  este  mai  bun  chiar  pentru  răni,
                                                    ştiinţate  oficiului comunal, ca acesta sâ  anunţe  ţelor  de  boii  tăiaţi  vara,  pentru  lunile
        punând  partea  arsă  în  lapte şi  o ţinem
                                                    pe  prim-pretorele  (1888.:  Art.  d.  lege  VII.  de  iarnă  când „se  fac  sălâmuri,  este  un
        până ce trece durerea.  La cas  că  partea   §.  23).                                  lucru,  căruia  măcelarii  trebue  să-i  dea
        arsă  nu  se  poate  pune  în  lapte,  atunci                                          mare  luare  aminte.  După-ce  se  curăţă
        muiem  cârpe  în  lapte  şi  le  punem  pe       Mama,  dacă  nu  voeşte  sâ administreze   toate  maţele  dela  bou  regulat,  fără  se
        arsură,  până  ce  va  înceta  durerea.     (sâ  grijască)  averea  copilului  sâu  minorean,
                                                    în  privinţa  aceasta  rugarea  sâ  şi-o  (bage)  mai  aibă  pe  ele  unsoare  şi  mâzgă,  se
                                                    presenteze  la  scaunul  orfanal.  (1877  A.  d.  1.  pun  în  apă  rece  şi  se  spălă  în  această
             Contra  frigului  la  picioare.  Când  ci­  XX.  §§.  29.  31.  38).              apă  până  când  sunt  reci de  tot.  După-
        neva  sufere  iarna  mult  de  frig  la  picioare,                                     ce  s’a  făcut  aceasta  se  pun  maţele  în­
        cel  mai  bun  mijloc  este  de  a-şi  înveli  pi­  Ertarea  de  dare  în  caşuri  de  întâmplări   tr’un  vas  cu  apă  curată  şi  se  lasă  în
        cioarele  pe  deasupra  ciorapului  sau  obielei   (foc,  apă,  grindină,  ghiaţă),  se  poate  cere în
        cu  o  bucată  mare  de  hârtie  mai groasă şi ’n   termin  de  Opt  zile,  la  ardere  de  pădure  în   aceea  o  zi întreagă.  După  aceasta  se
        urmă  să-’şi  tragă  păpucul  sau  să-’şi  lege   30  zile  socotite  dela  întâmplări,  —  în  scris  pun  în  alt  vas,  unde  se  vor  săra  sara
        opinca.  Aerul neputând pătrunde  de  loc,  fri­  sau verbal,  la  oficiul  comunal,  de  unde  ce­ şi  cu  această  sărăturâ  se  lasă  opt  zile.
        gul  este  cu  totul  împedecaţ  de-a  pătrunde   rerea  sâ  trimite  la  direcţiunea  financiară   Dacă au trecut cele  opt  zile,  maţele  vor
        la  picioare.                               (1883.  XLIV.  §§.  50.  51.  şi  Ord.  Minist.
                                                                                               căpăta  o  coloare  roşie  şi  aceasta  este
                                                    1885.  nr.  45055.  §.3.)
                                                                                               semnul,  că  se  pot  aşeza  într’un  vas
                                                                                               curat  de  peatră,  unde  fiind  sărate  a
            Că  pe  unde  a  umblat
            Tot  de  drag  fu  întrebat                             G l um e .                 doua-oară,  se  pot  lăsa  peste  vară  până
            Şi  pe  unde  a  călcat                                                            în  luna  lui  Septemvrie.  In  luna  aceasta
            Dor  în  inimă-a  lăsat.                     Un  ţigan  mergând  odată  la  un  băr­  se  scot  maţele  earăşi  în  oale,  se  sară
                                                    bier  îi  zise:
            Pe  drumul  Bănatului                        —  „Am  venit  sâ  mâ  razi  „de  geaba“.  şi  se  aşază  la  loc.  Cu  această  metodă
            La  fântâna  satului,                                                              să  ţîn  maţele  ani  întregi,  fără  ca  se  se
                                                         „Bine!  —  râspunse  barbieriul  —  te
            Multe  părechi  se  ’ntâlnesc           ştiu  lipit  pământului,  sâ  fie  voia  ta“.  Şi  ia  strice,  sau  se  se  îngusteze.
            Dragostile-şi  spovedesc.
            Mărturiile  le  sunt                   barbieriul  un  briciu-custură  şi  dă  a  trage                *
            Apa  şi  dulcele  vânt.                cU  el  pe  cinstita  barbă  a  ţiganului.  Acesta   Pe  pânză  se  scriu  adresele fără
            In  apă  se  oglindesc,                 avea,  mâ  rog,  o  barbă  cum  poate  ea  sâ  fie
                                                    mai  a  focului.  Şi  cum  trăgea  bărbierul  cu  ca  pânza  se  sugă  cerneală,  dacă  lipim
            In  vânt  şoapte  răspândesc.
                                                   briciul,  aşa  crâşnea  şi  el  din dinţi  şi măsele,   de  desubtul  pânzei  o  foaie  de  hârtie.
                                                   de  cugeţi  că-’l  muşc’o  mie  de  şerpi.  Şi  toc­
            Sacă  Doamne  Dunărea                                                                                  *
            Din  toată  Ungaria:                   mai  atunci se schilăluia  acolea afară  un căţel,
            Vreau  pe  drumul  Dunării             de  cugeţi  că l-a călcat nu ştiu  cine  pe coadă,  Patinele  se curăţă  de  rugină, dacă
            Să-’mi  caut  calea  vieţii;                 —  „Oare  ce-’i  la  căţelul  acela ?“  în­  se  ung  cu  petroleu  şi  lăsându-le  puţin
            Căci  prin  câte  ţâri  umblai         treabă  barbieriul  pe  nevastă  sa.        să  stea,  se  freacă  cu  nesip  şi  cu  sare.
            Ce-am  perdut  nu  mai  aflai.               Ţiganul  îi  taie  vorba,  zicând :
            Am  perdut  mândruţa  mea,                                                                             *
            Ce  mi-a  mâncat  inima;                     —  „A  bună  samă  l’o  fi,  râzând  şi  pe   Cum. se  păstrăm  ouăle.  Dacă  voim, să
            Inima  s’a  vindecat                   el  în  cinste?  —  ţină-te  Sfântul  şi  te  cruţă,   păstrăm  timp  mai  îndelungat,  luni  de  zile
            Dar’  pe  mândra  n’am  aflat.          că  mi-o  scoţi  din  rădăcină,  se  vede 1“  ouăle,  să  punem  într'o  ladă,  cutie  sau  oală
                               După  „Gaz,  Transă                                  d. foiş.   câte  un  rînd  de  sare  măcinată  si  unul  de
                                                                                                                              »
                                                                                               ouă  până  să  umple  lada  sau  cutia  etc.
   1   2   3   4   5   6   7   8