Page 5 - Bunul_Econom_1902_00
P. 5

Nr.  52                                            BUNUL     ECONOM                                                  Pag.  5

                   A gricultura                      bine,  dacă  vor  da  arătura  de  toamna  cele  dintâi  şi  cele  din  urmă,  aşa: cucu­
                                                     până  la  30  cm.  adâncime.               ruzul,  cânepa,  napii, fasolea, cartofii ş.  a.
            Căile  pentru  dobândirea  de  roduri  mai    Prin  aratul  adânc de toamna  scoa­       Sunt  apoi  plante  cari  au trebuinţă
                        îmbelşugate.                 tem  la  suprafaţă  păment  aşa  numit  de  mult  fosfor,  s.  p.  spicoasele, plantele
                       (Urmare  şi  fine).           mort,  care  nu  poate  fi  întrebuinţat  nu­  de  nutreţ  au  trebuinţă  de  mult  azot;
                                                     mai  decât  spre  nutrirea  plantelor.  Fri­  cânepa,  inul  ş.  a.  au  trebuinţă  de
              De  o  nespusă  însemnătate  este
                                                     gul  de  iarna  şi  gunoirea  îndată  după  mult  kaliu  (un  fel  de  sare);  ear
         aratul  adânc  de  toamna  şi  pentru
                                                     arat  au  de  ţîntă  mărunţirea,  frăgezirea  lucerna,  trifoiul,  măzărichea,  fasolea  ş.
         stîrpirea  buruienilor  şi  ierburilor  rele
                                                     şi  peste tot  îmbunătăţirea  pămentului.  a.  au  trebuinţă  de  mult  var.
         (rapiţa  sălbatică,  pirul,  ş.  a.),  cum  şi
         pentru    stîrpirea  insectelor  (gângănii)      In  pământul  arat  toamna la  adân­       De  altă  parte  plantele  de  săpat,
         stricăcioase,  şi  a  şoarecilor.           cime  mai  mare  ca  de  obiceiu  şi  după   apoj  lucerna,  trifoiul  şi  măzărichea  um­
                                              •j?                                               bresc  pământul  şi  înăduşesc  buruenile
              Nu  e  trebuinţă,  credem,  de  multă   aceea  gunoit,  sămănăm primăvara  plan­
         vorbă  pentru  a  arăta,  că  prin  arat  şi   te  de  săpat.  Cei-ce  fac  arături  de   şi  pe  urma  lor  rămâne  pământul  curat
         grăpat  se stîrpesc buruienile şi  ierburile   toamna,  nu  numai  scot  cu  câte  3—4   şi  mai  întotdeauna  îmbunătăţit;  spicoa-
         rele;  deoare-ce  fiecare  plugar  vede  şi   mâji  metrice  mai  multe  roade  decât   sele  nu  umbresc  îndestul  pământul,
         ştie  din  păţanie,  că  plugul,  grapa,  sapa,   cei-ce  întrelasă  a  le  face,  ci  totodată   pentru  aceea  pe  urma  lor  rămân  bu­
         arşeul  şi  alte  unelte  economice  taie,   agonisesc roade mai bune şi  mai  de preţ.  rueni,  ear’  pământul  uscat  şi  împetrit.
         îngroapă şi  peste  tot  pustiesc  nespus        Aratul  de  toamna  este  fundamen­        Observăm  mai  departe,  că,  s.  p.
         de  multe  burueni  şi  ierburi  netrebnice.  tul  cel  mai  puternic  al  plugăriei.  De   rapiţa,  cucuruzul,  inul,  napii  şi  alte
              Dar’  pustiirea  insectelor  şi  şoare­  aceea  fraţii  plugari  trebue  să-’şi  facă   plante  de  nutreţ  prosperează  bine  în
                                                                                                pământul  îngrăşat  cu  gunoiu proaspăt,
         cilor  cum  se  întâmplă ?  Acele  insecte  obiceiu  a  se  îndeletnici  cu  el.
         şi  acei  vermi,  cari  primăvara  se  arată     Şi  acum  să  ne  ocupăm  cu  al  doi­  pe  câncf spicoasele,  s.  p„  într’un  astfel
         cu  milioanele  prin  sămănăturile  noastre  lea  factor  de  lipsă  pentru  sporirea roa­  de  pământ  cresc  în  pai,  ear’  bobul  le
         şi  cari  adesea  nimicesc  cele  mai  fru­  delor  noastre,  cu  agonisirea  sâmânţei   rămâne  mic.
         moase  nădejdi  ale  noastre,  iernează  corăspunzătoare.                                   Acestea  împregiurări  trebue  ţinute
         parte  în  pământ,  parte  pe  rădăcinile       Am  arătat  în  Nr.  trecut  al  „Bun.   mereu  înaintea  ochilor,  cu  deosebire  la
                                                                                                rotaţiunea  plantelor  pe  câmp;  de  care
         plantelor  sau  pe  cotoarele  uscate  ale  Econ“.  ce  mare  însemnătate  au  arătu­
         acestora,  parte  în  stufurile  de  iarbă  rile  de  toamnă  şi  mai  adânci  pentru   e  timpul  să  facă  întrebuinţare  şi  agri­

         uscată  şi  în  mirişte,  ca  ouă,  larve,  pă­  dobândirea  de  roduri  mai  îmbelşugate.  cultorul  român,  pentru-că  numai  cu
         puşi  sau  ca •  insecte  deplin  formate.      Nu  de  mai  puţină  însemnătate       chipul  acesta  îşi  va  putea înmulţi roada
         Prin  aratul  de  toamna  aceste  insecte  sunt  spre  acest  sfîrşit:                 câmpurilor  şi  va  putea  ajunge  la  o
         parte  se  îngroapă  la  adâncime  unde          1)  sămânţa  aevea  bună;             stare  mai  bună.
         pier,  parte  se  strivesc  între  glii şi  parte   2)  îngrijirea  corespunzătoare  a      In  anul  viitor  despre  toate  aceste
         se  scot  la  suprafaţa  pământului,  unde  plantelor  sămănate,  şi                   se  va  trata  în  mod  mai  amănunţit.
         sunt  adunate  de  corbi,  cioare,  paserea     3)  gunoirea.                                                            ’s.
         plugului  ş.  a.                                încât  priveşte  sămânţa,  toţi  pluga­          Calendarul economic.
              Asemenea  soarte  îi  aşteaptă  şi  pe  rii  ştiu  că:  „ce  sameni,  aceea  răsare“,
         şoareci,  ale  căror  găuri  şi  potece  sunt  şi  totuşi  mulţi  vînd  adesea sămânţa  cea   Ce  se facem   în   Ian u arie?
         stricate  şi  astupate  de  plug,  astfel  că  bună  şi  samănă  cea  proastă.            De-ai  schimbat  servitorii,  griji  cum  te
                                                                                                arăţi  faţă  de  cei  noi.  Nu  fii  nici  prea  aspru,
        ei  rămân  fără  adăpost,  pradă  corbilor,      Sămânţa  trebue  să  fie  bine  ciu­   dar'  nici  prea  biând.  »Stăpânul scump îşi în­
        cioarălor,  cânilor  şi  vulpilor,  ear’  cei-ce  ruită  şi  trecută  prin  trior,  pentru-ca  să  vaţă  s:uga  hoaţă».  Cară gunoiu pe pământuri
                                                                                                şi  vii,  căci  altcum  locurile  sărăcesc,  nu-’ţi
        ar  mai  rămânea  nepustiiţi  în  acest  fel,  rămână  deplin  curată,  şi  numai  cea   răsplătesc  munca.  Drege  uneltele economice,
        pier  de  ploaie  şi  frig.                 mare  în  bob  şi  grea,  ca  să  aibă  pute­  căci  acum  având  timp,  poţi  să  stai  lângă
              Aratul  de  toamna  însă  va  avea  rea  de  încolţire,  să  fie  fără  miros,  şi   măestru,  ca  să-’ţi  facă  un  lucru  de  treabă.
                                                                                                Vitele  le  hrăneşte  bine,  să  li-se  dea  sare
        urmări  binecuvântate  numai  dacă  se  cea  de  grâu  tratată  cu  peatră  vânătă.     barem de  2—3 ori pe săptămână, căci aceasta
        va  face  treptat.  Aceasta  e  de  a  se        Intre  împregiurări  priincioase  plan­  ajută  şi  înlesneşte  mistuirea,  şi  grajdurile  să
                                                                                                se  aerizeze.  Numără  săptămânile  până  la
        înţelege  astfel,  că,  . d.  p.,  dacă  până  tele  din  o  sămânţă  aevea bună  se  des-   Sfântul  George  şi  vezi  cum  stai  cu  nutreţul.
        acum  am  arat  la  adâncime  de  15  cm.,  voaltă  în  mod  corespunzător;  pe  când  Curăţeşte  pomii  de  muschiu,  coaje  bătrână,
                                                                                                crengi  uscate,  şi  pe  timp  umed  de  iască  Şi
        la  cea  dintâiu  arătură  de  toamna  vom  din  o  sămânţă  plină  de  gozuri,  mică la
                                                                                               răşină.  Unge  ranele  căşunate  cu  o amestecă­
        da  brazda  mai  adâncă  cu  4—5  cm.,  bob,  uşoară,  etc.  şi  în  cele  mai  priin­  tură  de  (balegă)  gunoiu  proaspet  de  vită,
        astfel  că  ea  va  fi  de  19—20  cm.;  în  cioase  împregiurări  şi  în  cel  mai  bun   pământ  cleios  şi  şăr  de  bou  tăiat  mărunt.
                                                                                                Adună  neaua  cu  lopata  în  jurul  pomiior,
        a  doua  toamnă  brazda  se  va  da  de  pământ  nu  se  pot  dobândi  roduri  mul­
                                                                                               astfel  umpli  pământul  de  umezeală  şi  faci
        24  cm.,  în  a  treia  toamnă  de  28—30  ţumitoare.                                   ca  pomii  primăvara  să  întârzie  cu  înfloritul,
        cm.  Şi  atâta  e  de  ajuns  pentru  micii      In  ce  priveşte  îngrijirea  plantelor   prin  ce-’i  scapi  de  brumă  şi  de  alte  răceli
                                                                                               ce  vin  mai  târziu.  Dacă  timpul  e  uscat  şi
        plugari.  Ce  e  drept,  marii  proprietari  încă  sunt  multe  de  zis.  Sunt  plante  călduros,  tae  mlădiţe  de  altoit  şi  le  păstrează
        fac  arături  şi  de  35—40  cm.; dar’ pen­  cari  se  nutresc  mai  cu samă dela adân­  la  loc  umed  în  pivniţe  acoperite  cil  năsip.
                                                                                               Din  pivniţă  depărtează  legumile  putrede,  şi
        tru  micii  proprietari  cu  pluguri  mai  cime,  şi  anume:  lucerna,  trifoiul,  ş.  a.;
                                                                                               curăţă  cartofii  de  co ţuri.  La  purcei  să  li-se
        simple,  cu  animale  de  tras  mai  puţine  altele  îşi  trag  nutremântul  din  pătura  aştearnă  pae  uscate  ca  să  nu  degere.  De
                                                                                               stupi  trebue  îngrigit  ca  să  nu  fie  conturbaţi
        şi  mai  slabe  şi  neavând  nici  gunoiu  deasupra  pământului,      anume:  toate
                                                                                               de  nimic,  să fie  la  bun  adăpost  şi  păziţi  de
        îndeajuns,  este  tot  ce  se  poate  mai   spicoasele;  ear  altele  ţin  mijlocul  între  ^ şoareci.
   1   2   3   4   5   6   7   8