Page 3 - Bunul_Econom_1902_01
P. 3
• Nr.. 1 _____________ B U N U L E C O N O M , Pag. 3
şcoalei practice-economice, ce se va înfiinţa. triei de casă se va ţinea eventual deodată a avut 20 eleve, dă ajutoare la femei
"în comuna Sălişte. cu exposiţia industriei profesionale, ce »Reu serace şi mesei studenţilor. Pentru spo
. C u ‘privire la cultura poamelor: se va niunea sodalilor români din SibiiU« după rirea fondurilor a dat un bal la, 19 Ia
aranja un curs de îiltoit pomi în comuna putinţă va aranja. nuarie 1901, care a dat un beneficiu
Pianul-de-jos. Direcţiunile tovărăşiilor agricole vor fi
net de K 181 20. Presidenta doamna
recercate a face comitetului raport amănun
Se vor procura în număr recerut altoi,
ţit de-pre lucrările săverşiţe în 1901. Maria Cosma, secretar Dr. llie Beu,
meri pătiili, ce să dăruesc membrilor Reu
Asemenea rapoarte se cer şi dela d i-. cassar Iuliu Popescu.
niunii cu locuinţa ,în Mo/tu. Plantarea se
recţiunile însoţirilor de credit sistem Raiffei-
face prin esmişi ai Reuniunii în grădina
sen şi în acelaşi timp comitetul va insista
fiecăruia.
pentru înfiinţarea atât de tovărăşii, cât li de
Pentru sus amintita şcoală .practică din Bancă nouă. în Bucovăţ (dom. Timiş)
însoţiri de credit şi ţn alte comune.
Sălişte se cer dela înaltul minister mai mul la insistenţa dlui Dimitrie Buibaş, proprietar
Se vor abona, respective se vor cere
te mii pădureţi (meri,'peri, pruni, cireşi, gu şi notar pensionat, precum şi a preotului
a se da gratuit ziarele avute.
tui, vişini etc.) Cu‘m şi seminţe de viţă ame Corneliu Gherga, s’a înfiinţat un nou institut
Unele-din cărţile editate de Reuniune
ricană, sade de viţă de vre, cum şi aii oi di de credit şi economii societate pe scţii, „sub
se vor scoate în nouă ediţie şi se va con
feriţi. nub numele „Bănăţana11, cu capital social de
tinua cu tipărirea de nouă cărţi.
Se procură câteva sute altoi meri, peri, 20,000 coroane. îi dorim mult.spor spre bi
Comifetul va lucra ca insistenţă pentru
pruni, ce să vând între membrii cu preţ nele poporului român.
înfiinţarea unei economii de instrucţiune în
redus. ,
Sălişte; care să ţ nă locul desfiinţatei şcoli
In toamnă se pune în lucrare cupto
economice din Răşinari.
rul de uscat poame sistem ^ Casienille", ce Invitare de abonament!
Adunarea generală a Reuniunii se va
este. zidit în comuna Sălişte.
ţinea în comuna Bungard.
Se vor procura fei de fel de seminţe
Comitetul va înainta onorabilei direc
de nutreţuri măiestrite şi de alte plante fo Dom nii abonenţi sunt rugaţi
ţiuni a institutului de credit şi economii
lositoare, ce se vor împărţi în mod gratuit prin aceasta a grăbi cu reînoirea
»A!bina« Cerere pentru ajutoare băneşti.
între membri. In acelaşi timp comitetul mij
abonam entelor pentru anul viitor,
loceşte pentru ori cine procurarea de semin
pentru de a nu suferi întârziere ex-
ţe bune şi mai ieftine.
Reuniunea fem eilor române din pedarea foii.
In scopul îmbunătăţirii prăsilei galîţelor
Sibiiu: Am primit raportul general al
membri vor fi dăruiţi cu găini,, ouă etc. de Abonamentul:
soiu ales. acestei reuniuni pe anul 1900 precum
Pentru Austro- Xlnţj. pe un an costă 4 cor.
Cultivătorilor de albine, membri ai Reu şi procesul verbal redactat în a 36-a
Pentru „ „ pe un jum. de an 2 cor.
niunii, li-se dăruesc coşniţe şi alte unelte de adunare generală a ei, ţinută la 16 Iu
lipsă la stupărit. Pentru România pe un an , 15 franci.
nie 1901. Extragem din ele următoa
Maşina dă sămânat, grapa de fânaţe şi
rele: Reuniunea are 228 membri, din Abonam entele sunt a se trim ite
alte unelte economice se dau membrilor
tre cari 4 onorari, 4 fondatori, 32 pe la. adresa Subsemnatei administra-
spre folosire îu mod gratuit,
Pentru augmentarea, colecţiunii de vieaţâ, 85 ordinari şt 100 ajutători. ţiuni, folosindu-se onor. abonenţi de
modele din industria de casă se va resusci Fondul neatacabil la 31 Dec. 1900 era mandatul postai alăturat în nrul
ta apelul dat în această causă, ear’ cu'scop de K 10.705 33, disponibil K 29.892-87, trecut şi present.
de a da nou avânt acestei întreprinderi fo
ear pentru ajutoare K 838 08, în total Administra ţiunex
lositoare, după putinţă se va aranja în Si
K 41.436-38. Scopul ei principal este
biiu o exponţie.a industriii de casă, din ca- „ H u n u l E c o n o m i în, Oră ştie.
a întreţinea o şcoală primară, de fete
re prilegiu eventual se va pune în practică
un rlsboiu mai perfecţionat. £xpos;ţia îndus- în Sibiiu, care în anul şcolar 1900/1
nu e bine, să lucrezi, căci te poceşte, vei Tu nu ştii atunci ce tare G l u m e .
înebuni şi vei juca Ca Drăgaice/e. Drâgaici le Şi puternică eu sunt:
, într’un orăşel, un şarlatan, scrisese pe
sunt o specie de şoimane, rusalii sau sfinte, Par’c’aşi fi, dc-aş vrea, în stare
şatra lui:
»
cari opăcesc pe oameni. In această zi femeile, Să sfătîm acest pământ.
>Aici pentru preţul mic, de 10 bani,
şi cu deosebire cele ce descântă, pleacă de
Alt pământ, soare şi lună fiecare va putea vedea persoana ce o iubeşte
noapte pe câmp şi adună din tot felul de
. Eu aş tace dac’aşi vrea, mai mult în astă lume. Pentru a evita ori-ce
ierburi .şi buruene, pe cari le păstrează peste
Şi-a întregei lumi cunună confusiune, nu va întră decât câte o persoană
pentru leacuri. Cu deosebire usturoiul
Pe-a ta frunte-aş aşeza. de odată». .
luat din Sânziene e minunat de bun pentru
Acel care întră în şatră vedea dinaintea
leacuri. In 2iua aceasta e bine să umbli în Tu ai fi în dînsa rege, * %
sa, o oglindă mare, unde avea plăcerea de.
cins cu. o cicoare, căci nu te vor durea şa E u aş fi al tău popor. a-’şi privi propriul seu chip.
lele şi vei fi ferit de a fi luat de Drăgaice. - A ta voe ar fi lege
* v.
Parochul Teodor BălăseL împlinită cu amor. . .
. ' . ' — ■ f
Unchiul loan a surprins pe Mărioara
Pe coline înverzite cea micuţă în, momentul câtid muia degeţele
Tronul tău s’ar înălţa, în viflul cel roşu pentru a spăla apoi faţa
Şi^de fîbri neveştejite păpuşei.
Mândr’ar fi coroana ta. — Ce faci Mărioară ? ,
— E palidă___ voiam să o fac mai
Slavă n’ai avea, nici nume,
rumenă.
Nici popoare de domnit— :
Câte-odată mă cuprinde — ■ Cu vin}
Dar ai* fi în toată, lumea:
Ca un vis de nebunie, C —■ Da unchiule, nu ştii că mama zice,
Regele cel mai iubit! •
Par’că sufletu-mi s’aprinde, ■ M. C. Popi , că vinul ’ţi-a înroşit nasul.
Par’că inima-mi învie,
