Page 4 - Bunul_Econom_1902_01
P. 4
Pag. 4 : ' B U N U L E C O N O M Nr. 1
când frigul se succedează (urmează unul după altul) adeseori,
vom cerceta sămănăturile noastre şi unde vom găsi bâltoace
Ie vom da scurgere, făcând cu sapa şenţuleţe potrivite.
Primăvara când pământul s’a mai svântafc, vom tăvălugi cu
tăvălugul (cilindrul). Prin aceasta se vor îndesa plantele
Nutreţul într’o economie este veriga în lanţul, ce
smulse cu rădăcinile lor în pământ şi multe se vor prinde
leagă pământul nostru agricol cu animalele şi produsele ce
earăşi. Dacă locul distrus este mare, mai bine va fi a în
ne dau ele. Fără animale nu putem folosi tot ce ne pro
toarce locul şi se-î sămănăm cu vre-o plantă de vară, pre
duce pământul şi nici nu putem avea toate trebuincioasele
cum orz, ovăs, porumb (cucuruz) pentru boabe sau nutreţ,
pentru hrana şi îmbrăcămintea noastră. Au trecut timpurile,
napf de nutreţ, cartofi, etc.
când puteam ţinea vite fără număr şi cu puţină cheltuială
pe păşuni întinse şi îmbelşugate. Partea cea mai mare a
lor s’au prefăcut în arătură, care ne dau prin produsele L u c e r n a .
şale înzecit mai mult, lumea s’a înmulţit şi se va înmulţi (Medicago saliva).
încă nainte, ear’ lucrurile nu se înmulţesc, mai vine la aces
Patria lucernei sunt ţerile orientale. Ea are mare in
tea şi comasaţiile (arondările) prin care se împarte păşu
seninătate ca plantă de nutreţ cu deosebire în regiunile calde
nea comună, — aşa că astăzi economul nepriceput stă bui
şi secetoase, unde trifoiul reuşeşte cu greu sau chiar de loc.
măcit şi în neştiinţă lui se vaeră de timpurile trecute şi
Varietăţi. Deosebim mai multe varietăţi după locali
blastămă presentul fără a se gândi, ce este de făcut. Fără
tăţile unde se cultivă lucerna pentru sâmânţele sale. Cea
vite agricultură nu poate exista la noi. In loc de-a ocări"
mai bună sămânţă o avem din Francia-tle-sud (In jurul
cele de faţă în cârcima jidanului din sat, vom căuta şi urma
oraşului Avignon), apoi cea din Ungaria.
sfatul oamenilor mai pricepuţi şi ne vom pune a ceti scrieţi
Clima. Presupunând un pământ potrivit, lucerna du
de folos pentru agricultorul nostru, cari ne arată calea ce
rează 15— 25 ani, care în clime mai calde, o putem cosi
trebue se urmăm pentru a nu da greş. Cetim şi auzim
şi de cinci-ori pe an. Intr’o climă mai recoroasă inse cel-
multe poveţi însă, totdeauna trebue se ne gândim că: „nu • *
mult de 3 ori.
toate se potrivesc pentru toţi“. Vom chibzui dar’, ce se
Ea supoartă şi o climă mai rece, deşi în astfel de
potriveşte pentru împrejurările noastre şi numai aceea vom
caşuri, rădăcinile ei degeră uşor, cu deosebire în primii ani
folosi. Aşa este şi cu nutreţurile pentru vite ; vom folosi
după sămănat.
numai acelea, care se potrivesc pentru noi atât ce priveşte
Pămentul. Lucerna reuşeşte în ori ce pământ afară
felul pământului, clima ce domneşte în localitatea noastră
de argilă, năsip şi turbă. Grosimea solului (pământului
şi scopul pentru care voim a cultiva planta respectivă.
de de-asupra) decide despre durata lucernei. Dacă rădăci-
Smulgerea firrelor din sămănăturile de toamnă ţn nele ei, care se întind şi până la 125 metri dau de petriş
cursul iernii şi primăverii. Mulţi nu înţeleg rostul cum şe sau apă stagnantă (stătătoare), atunci începe ă peri.
face că primăvara cercetând sămănăturile lor de toamfia Planta premergătoare. Sub împrejurări obicinuite lu
observă/ că acolo unde locul a fost mai băltos, aproape cerna durează 4— 10 ani. De regulă o cultivăm pe tarlale
toate firele de grâu sau secară sunt ca smulse din pământ (parcele) separate, unde o lăsăm până ce începe a peri şi
şi prin urmare perdute pentru econom. apoi o sămănăm pe alte tarlale înadins oprite pentru ea.
Ca se pricepem acestea trebue se ştim mai întâiu, că Bine este a cultiva înaintea lucernei vre-o plantă prăsitoare,
apa când îngheaţă, îşi măreşte volumul, adecă se întinde. precum cucuruz (porumb), cartofi, napi, etc. şi cărora le-am
Dovadă ne sunt vasele în care îngheaţă apa ; ele totdeauna dat şi o gunoire puternică.
se sparg, fiindcă îrgheţarea se face întâiu pe de-asupra, Prepararea terenului. De oare-ce lucerna are rădăcini
apoi îh urma frigului mai în fund, şi ea neputând apoi a foarte lungi şi stă mai mulţi ani pe acelaşi loc, vom lucra
a se întinde în sus, apasă asupra păreţilor vasului cu o pământul cât se poate de bine şi adânc. Vom ara în tot
putere foarte mare, încât îl sparg. Cam în asemenea mod caşul locul.de cu toamnă şi primăvara următoare a doua-
se „petrece şi pe ţarinele noastre. Micile bâltoace ce se oară pentru sămănat. <
formează pe sămânături noaptea, fiind ger, îngheaţă mai în Sămănatul. Lucerna ne dă în primul an o recoltă
tâiu la suprafaţă. Coaja de ghiaţă prinde firele din sâmă- foarte mică, de aceea ca pe de-oparte sâ nu perdem folosul
nătură ea într’un cleşte. Inteţindu-se frigul spre dimineaţă, * pământului în acel an şi pe de-altă parte ca se protegem
îngheaţă şi mai jos, acolo ne având unde se întinde,'toată' tinerele plante de lucerna, o sămănăm de regulă în ames
coaja se ridică mai sus şi cu ea merg şi firele prinse. In tec eu orz sau oves. Aceste plante protectoare le cosim
cursul zilei următoare fiind cald, gheaţa se topeşte şi se înainte de a le da spicul şi le folosim ca nutreţ.
preface în apă. Noaptea îngheaţă iarăşi şi aşa se repetă Sămănatul se face, că sămănăm mai întâi orzul sau
de câteori se succedează gheţul cu desgheţul. Presupunând Ovesui, înse mai rar ca de pbiceiu. Dupâ-ce am grâpat bine
că în fiecare noapte ni-se ridică plantele numai cu câte locul, apoi sămănăm şi lucerna 15— 30 Kgr. pe jugăr, aco
un milimetru (cam cât este grosimea unei unghii la om) este perind sămânţa cu o grapa uşoară sau cu grapa de spini
uşor de înţeles ce pagube ne poate căşuna schimbările ca locul se rămână cât se poate de neted. Bine este a
dese de temperatură. ' adăuga la această cantitate de sămânţă şi câte 2— 3 Kgr.
Ce trebue dar’ sâ facem ? In prima linie vom împedeca sămânţă de trifoiu roşu, care se desvoaltă mai repede ca
că apele sâ stagneze (se stea) pe locurile noastre. Deja lucerna, însă după 2— 3 ani, după-ce lucerna a înfrăţit
la sămănat vom îngriji de brazde pentru scurgerea apelor, bine, trifoiul pere dela sine. Sămănatul se face de regulă
provenite din ploi şi zăpadă. In cursul iernii^ şi primăverii primăvara, foarte de timpuriu.